16-04-2009
english version here:
Acest articol este legat de inca cateva. La finalul lor imi doresc sa explic mai intai arestarea lui Becali iar apoi articolele din presa favorabile la adresa lui Atanasie Stanculescu (generalul condamnat pentru crimele armatei impotriva cetatenilor in evenimentele din 1989) . Cele doua evenimente par total diferite insa ele sunt mult mai legate unul de altul decat pare la prima vedere. Dar, despre analiza lor directa ma voi ocupa intr-unul dintre articolele viitoare. Deocmdata voi face o analiza ceva mai profunda si mai generala a sistemului social.
Statul functioneaza la nivel metasocial exact ca Inconstientul descris de Freud care, sub declaratii fandosite si „spirituale”, ascunde intentii dintre cele mai concrete si mai practice. Inconstientul clasic individual nevroticoid descris de Freud si cel metasocial al claselor sociale nu pot fi doua lucruri diferite deoarece ambele sunt manifestari ale aceluiasi sistem- omul.
Prima teoretizare in structuri a psihicului omenesc (prima topica) propusa de Freud are multe lacune dinamic-explicative si de definire – drept pentru care el a lansat pana la urma cea de-a doua topica. Insa aceasta „prima topica” e foarte buna la nivel pur descriptiv, introductiv. Toata lumea intelege ceva din esenta functionarii psihicului chiar daca ea e mai mult o metafora. Nu intru in detalii aici, am facut-o in ”Dinamica psihologiei abisale”. Din acest motiv am sa folosesc si eu prima topica in acest articol menit sa descrie cititorilor un element ceva particular din sistemul psihicului. Recunosc ca ea e insuficienta pentru o analiza amanuntita a sistemului social, insa pentru acest articol ea e destul de eficienta.
Psihicul, dupa prima topica freudiana, este un ansamblu de forte constiente si inconstiente care se lupta pentru influenta in comportament, gandire si sentimente. Inconstientul scalvului imburghezit, cel dezvoltator de nevroza, asa cum l-a descris Freud, este doar o parte din Inconstientul umanitatii, respectiv partea sa (psiho)patologica. Desi are aceleasi principii, Inconstientul stapanilor functioneaza altfel decat cel al sclavilor. Aparitia Inconstientului psihopatoid descris de el este dat de stricta realitate a scindarii sociale sclav-stapan si a jafului la care primul este supus de catre al doilea. Mizeria unei astfel de situatii este legata nu doar de jaful in sine care contrazice legea fundamentala a spiritului etic uman ci si pretentia ca acest jaf sa fie uitat fie prin omisiune fie prin metafizicarea lui, prin ridicarea in slavi a sa pe care cultura clasica o face. La tara – acolo unde mentalitatea medievala se poate vedea mai bine – unii parinti isi ameninta copiii ca vor primi si mai multa bataie daca plang dupa ce au primit prima portie de pedeapsa corporala. Cam asa face si cultura clasica: dupa ce ii fura sclavului cu dezinvoltura produsele, statul clasic nu uita sa adauge in final: „ai tacut?”
Cultura clasica reprezinta pe deplin acest miopism cinic pe care sistemul il implica. Ea este plina de ingeri, de maniere elegante, de manusi, de binele (stapanul) care invinge raul (sclavul). Cultura clasica seamana cu gesturile unui mafiot care isi sterge tacticos praful de pe haina dupa ce a executat o amenintare pentru plata taxei de protectie. Toate aceste pretiozitati sunt menite sa ascunda in mod cinic acest adevar mare cat Oceanul Pacific dar pe care aproape ca nu-l mai vede nimeni. Acesta este inconstientul aristocratoid diferit de cel nevroticoid al sclavului.
Recunoasterea si asumarea unei astfel de realitati la nivel de clasa este similara cu abreactia simptomului nevrotic la nivel individual. Rezistenta sistemului este mult mai puternica decat a victimei sale – nevroticul. Atunci cand partea aristocratoida a lumii s-a manifestat impotriva teoriilor psihanalitice, ea o facea din doua motive.
- Pur si simplu realitatile nevropatice descrise de Freud fie nu existau, fie existau doar intr-o foarte mica masura in mentalitatea aristocratoida. Acest lucru se datoreaza faptului ca stilul ei de viata nu are frustrarile transgenealogice ale acestora. Dimpotriva, mentalitatea aristocratoida chiar isi cladeste bunastarea si „detasarea” cinica fata de lume pe stilul de viata al sclavului. Tocmai ea este aceea care le provoaca nevroticilor si majoritatii psihopatilor asemenea suferinta.
- Existenta unui Inconstient care una spune si alta face ar fi putut pune semne de intrebare asupra modului in care functioneaza societatea, dincolo de declaratiile inocente ale autoritatilor.
In acest moment, pentru mine e clar ca lumina zilei ca scandalul Inconstientului depasit cu mult granitele unui „mecanism de aparare al Eului” asa cum l-a descris Freud. Scandalul Inconstientului a fost si inca este o batalie politica unde aristocratii vopsiti in conservatorism s-au vazut in postura disperata de a pierde favorurile sociale istorice ca urmare a colapsarii culturii clasice produsa, printre altele, si de psihanaliza. Pentru cativa termeni introdusi in vocabularul de specialitate, si pentru vopsirea psihologica a unor teorii exprimate poate mai frumos si poate chiar mai clar de alti ganditori din trecut, Jung a primit titlul onorific de „profet” iar sistemul a investit profund in el. *
Atunci cand vezi ca psihicul vine de dincolo de copilarie, asa cum a vazut Jung, atunci cand vezi ereditatea si specificitatea culturala a psihicului, dar ramai in continuare imun la tensiunile sociale in explicarea genealogiei psihicului, trebuie ca esti un ipocrit nu umanist. Ce a facut Jung este cam ceea ce a facut majoritatea umanistilor: un umanism ermetic. Adica un fals umanism. Nu exista un umanism cinic ci doar un fals sau superficial umanism.
Evident ca nici Freud n-a sapat prea mult aici. Ca medic, Freud a fost inclinat sa o vada doar partea medicala, si sa ramana prizonierului unui cartezianism structuralist, in loc sa bage individul in societate, acolo unde ii este locul. Freud nu a putut intelege geneza tulburarii psihice in afara familiei, nu a putut extinde microsocialul familial la metasocial si astfel a preferat sa inteleaga psihopatologia relativ doar la acest domeniu restrans. Facand astfel, el a recurs practic la carpirea medicalista a niste teorii traditionale despre originea infantila a tulburarii psihice.
Dublul Inconstient Colectiv reprezinta mutilarea pe care civilizatia jumatatilor de masura, asa cum este cea clasica si contemporana, a produs-o umanitatii: sclavii si stapanii. Nu exista pe nicaieri vreo specie cunoscuta impartita in doua astfel de entitati. Natura vrea sa le amestece, asa cum face ea de obicei, iar civilizatia si cultura le blocheaza sistematic. Nici macar in natura, la nivel de mecanica bruta, nu exista un sistem izolat. Inclusiv sexele cele impartite dualist, pe care natura le-a creat pentru o cat mai eficienta perpetuare a speciei, se reunesc si se atrag continuu, comunica unul cu altul si isi impart unul altuia informatiile, cerintele si sarcinile. Dimpotriva, statul clasic si contemporan este acea excrescenta cancerigena a civilizatiei menite sa izoleze abstract stapanii de sclavi .
In urmatorul articol voi analiza mercenarii culturali, despre cei care sunt platiti de stapani sa supravegheze sclavii, sa ii convinga sa munceasca pentru stapani si sa stearga urmele jafului, sa creeze astfel de strategii de imagine incat hotii sa fie prezentati istoriei drept ingeri.
* Ipocrizia maxima a sistemului consta in faptul ca, in timp ce „lumea fina” investea substantial in teorii opuse psihanalizei, in acelasi timp un Edward Barnays crea monstruoasa masinarie contemporana de manipulare si control al mintii colective cu ajutorul teoriilor pe care de fapt la nivel declarativ ea le combatea. Am detaliat aici aceasta situatie : http://baldovinconcept.blogspot.ro/2008/10/the-century-of-self-secolul-sinelui-un.html :
Postări
Niciun comentariu:
Write comments