1.4. Exemple de sclavie infiltrata in relatiile de liber schimb
Manifestul societăţii automatiste
1.4. Exemple de sclavie infiltrata in relatiile de liber schimb
O societate echitabila intoarce serviciile de care dispune la randul ei catre acel om care ii ofera un serviciu oarecare. Asta inseamna ca cei care beneficiaza de pe urma serviciului cuiva trebuie sa ii ofere la randul lor ceva la schimb. Daca nu ofera nimic si doar profita de rezultatul muncii lui, atunci societatea este una inca sclavagista. Nici presupusul schimb cu bunuri „iluzorii” sau cu cele deja posedate anterior, cum este promisiunea nemuririi sau pastrarea vietii, de exemplu, nu este un schimb corect, ci un semn al sclaviei clasice. Am aratat in sectiunile precedente faptul ca exista relatii de fals liber schimb care permit acelasi tip de profit tipic sclaviei clasice. Acest profit este unul nemeritat si reiese dintr-un abuz. Daca acest abuz este total atunci relatia este de sclavie clasica. Daca el este partial atunci relatia este de sclavagism infiltrat in relatia de liber schimb, adica un sclavagism mai cosmetizat cu aspect de liber schimb.
Toate marile puteri economice contemporane isi au „maretia” in aceste abuzuri ale relatiei de fals liber schimb generatoare de profit nemeritat. Este o poveste mai lunga despre cum societatea umana a trecut de la sclavia clasica la acest tip de sclavie infiltrata in relatii de liber schimb despre care am mai amintit in unele articole mai vechi si la care voi reveni in urmatoarele cu mai multe precizari. Pana atunci insa am sa ofer cateva exemple de astfel de relatii de munca.
Nu e foarte greu de identificat cei care nu sunt suficient de bine recompensati pentru servicii diverse aduse societatii. Calitatea redusa a muncilor din aceasta categorie le face nepopulare, ceea ce, de multe ori implica atragerea de emigranti pentru a fi facute. Muncile de instalatori, gunoieri, culegatori de fructe si legume si alti muncitori in agricultura, sunt de fapt activitati insuficient apreciate de comunitate. Desi sunt umilitoare si reflecta un statut social scazut, pentru emigranti ele sunt preferabile fata de muncile sau conditiile sociale si de mediu din care au plecat. Din pacate, recent, corporatiile trag sforile guvernamentale pentru a crea in mod artificial astfel de dezechilibre in zonele marginale ale lumii si a produce emigranti pe post de cetateni de mana a doua pe post de unelte vi. Am aratat in detaliu aici dezavantajele migratiei economice aici.
Un gunoier care face o treaba necesara intregii comunitati, si care isi traieste viata de acasa tot printre gunoaie pentru ca nu-si poate permite cele necesare unui trai decent, este un astfel de om. El merita o retributie mai mare conform cu importanta muncii depuse. Salariul oferit de catre comunitate este mai mult o ascundere a sclaviei clasice decat un schimb onest pe care societatea il ofera pentru serviciile sale. Un gunoier nu beneficiaza nici de 30% de pe urma celor carora el le face servicii. Desigur, lui ii este permis sa locuiasca in spatiul in care isi desfasoara activitatea cam la fel cum sclavului clasic ii era permis sa traiasca in schimbul serviciilor sale… Prin negarea accesului la beneficiile altor membri ai societatii practic acestui om i se neaga aceste drepturi legitime.
Marginalizarea acestor oameni si promisiunea mincinoasa de accedere la statutul cu cetatean cu drepturi depline este in mod paradoxal cheia pastrarii lor in astfel de pozitii, dupa cum voi arata in sectiunile urmatoare. Sesizam ca principala diferenta dintre acest tip de relatie salariala de munca si cea sclavia clasica este inlocuirea amenintarii (cu moartea sau bataia) cu minciuna (promisiunii de ascensiune sociala sau fericirea eterna). In realitate, dupa ce entuziasmul si viata li se va fi consumat, acesti oameni vor deveni si mai marginalizati, in caz ca nu sunt aruncati direct in strada. In tari ca SUA si China politia are grija sa mai „curete” din acesti oameni pentru a face locul altora noi, la fel de naivi precum erau la inceput cei ajunsi in prezent dezamagiti. La cea mai mica greseala, politia din aceste state ii ucide cu sange rece pe acesti deprimati, pretextand o eventuala agresiune initiala a acestora. De fapt sistemul neosclavagist opereaza aici un fel de „selectie sociala” care il arata pe Hitler ca pe un amator in darwinism social. Observam si in acest caz asemanarea activitatii eugenice a politiei cu cea a pedepsei data sclavului clasic fugar.
Prezenta emigrantilor ce presteaza munci sub demnitatea umana acceptata in spatiile occidentale are doua implicatii majore. Mai intai, omul de rand devine dependent de rezultatul acestor munci si, prin urmare, este obligat sa accepte sistemul in virtutea obisnuintei. Daca emigrantii ar pleca, s-ar trezi pe termen scurt cu strazile pline de gunoi, cu un pret mai mare la fructe, cu disconfort mai mare legat de anumite reparatii domestice, cu scaderea eficientei serviciilor publice etc. Desi are atitudine permanent critica la adresa sistemului, localnicul este parte activa din el sustinandu-l exact in zona sa cea mai problematica. Apoi, facand presiune asupra localnicilor spre a deveni mai eficienti pentru a nu fi inlocuiti, imigrantii atrag ostilitatea si desconsiderarea acestora, ceea ce le adanceste sentimentul de marginalizare. Despre implicatiile antisociale ale acestei situatii voi detalia intr-unul dintre sectiunile urmatoare.
Tehnologia contemporana poate permite inlocuirea acestor joburi umilitoare insa in varful societatii exista interes pentru pastrarea acestor oameni in intuneric si pentru perpetuarea profitarii de pe urma disponibilitatii lor de a servi in viitoare contexte. De aceea orice fel de usurare a vietii sau de recunoastere a demnitatii lor este discret subminata. In zonele asiatice exista locuri de munca specializate in dezasamblarea si selectarea elementelor diferitelor obiecte de uz casnic sau masini aruncate la gunoi. Este imoral sa trimiti aceste deseuri spre dezasamblare acolo dar sa nu investesti ceva intr-o linie automatica pentru a le face viata mai usoara acestor oameni. Masina electrica este un exemplu de infranare a evolutiei sociale conform cu nivelul tehnologiei actuale. Multe astfel de joburi din „lumea civilizata” sunt de fapt capcane pentru a-i tine in stare de subdezvoltare si retardare spirituala pe unii oameni. Ei vor aduce in viitor profit insa, fie direct fie indirect prin urmasii lor, asa ca astfel de actiuni macrosociale au un sens foarte bine calculat.
Deasupra marginalilor inferiori de la baza piramidei sociale exista marginalii clasei de mijloc care sunt imbatati de iluzia superioritatii sociale. Ei sunt pilonul central al societatii de consum. Desi sunt majoritari, ei au tot un statut marginal; daca refuza sa continue pe acelasi drum, si ei se vor trezi aruncati in strada la fel ca si marginalii inferiori. Spre deosebire de acestia, cei mediani sunt bine platiti. Unii sunt foarte bine platiti, insa nu atat de bine incat sa isi iroseasca viata in munca. Banii si fitele satisfacute cu ei sunt de fapt chingile care-i tin in aceste pozitii. Idealurile lor de marire sociala ii face un fel de anesteziati moral. Mitul pesterii are alura financiara in epoca moderna. Munca acestor oameni este foarte stresanta sau consumatoare de timp. Sunt foarte multii astfel de adevarati sclavi liberi care muncesc mai mult de 8 ore pe zi, in detrimentul socializarii cu familia si apropiatii. Din aceasta cauza ei fie nu socializeaza deloc, fie socializeaza prost cu semenii. Relatia cu membrii familiei este una nesanatoasa. Ei sunt niste marginali, izolati in spatii mai mult sau mai putin ermetice. Ca sa contracareze acest handicap ei platesc pentru a fi acceptati in diferite comunitati sau cercuri sociale. Practic, in acelasi fel in secolele trecute sclavul clasic isi platea dreptul de a fi acceptat in comunitate ca om liber. Iata o alta asemanare a relatiei libere de munca cu sclavia clasica!
O retributie mica sau medie pentru servicii extrem de stresante, este un semn al sclavagismului infiltrat in relatiile liber consimtite dintre oameni. Pot enumera aici, de exemplu, muncile de conducator de mijloace de transport in comun, muncile de constructori si alte activitati periculoase, sau lucrator in unitati cu activitati de risc inalt, fie pentru ca trebuie facute foarte minutios, fie pentru ca implica diverse pericole pentru sine sau comunitate. Aceste munci trebuie sa fie retribuite in asa fel incat cel ce le-a facut la un moment dat sa poata sa traiasca decent dupa ce nu le mai face. O munca stresanta este o munca nesanatoasa, coroziva pentru psihic si, ulterior convertibila in spectrul urias de boli somatice cunoscute astazi, dintre care, cele mai letale sunt cancerul, diabetul si infarctul. O sa insist pe aceasta tema intr-unul dintre sectiunile urmatoare.
In urmatoarea sectiune voi detalia modul in care sistemul social a dezvoltat acest tip de relatii de liber schimb in care este infiltrata sclavia.
Postări
