1.5.(2) (continuare) Abuzul asupra proprietatii prin amenintarile directe

1.5.(2) (continuare) Abuzul asupra proprietatii prin amenintarile directe

sociologie Baldovin   07:00

Manifestul societăţii automatiste  

 

1.5.(2) Abuzul asupra proprietatii prin amenintarile directe (continuare)

English version here
Acest articol se continua de aici

Aceste drepturi trebuie sa fie fundamentale si nenegociabile intr-o societate cu adevarat civilizata. Salariul mic pentru o parte din membrii unei comunitati, insuficient pentru asigurarea nevoilor de baza arata mai curand o pojghita de civilizatie in care este ambalata frumos o societate ce functioneaza inca cu principiile tipice ale sclaviei. Aceste abuzuri sunt la fel de dramatice si de psihogene precum cel asupra dreptului la viata facut in perioada clasica de catre sclavia de sechestrare. Insa incalcarea acestor drepturi fundamentale in zilele noastre implica si acest abuz specific sclaviei clasice, respectiv cel asupra insusi dreptului la viata. Articolul 25 din carta drepturilor omului http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/declaratia-universala-a-drepturilor-omului.php, sunt stipulate destul de clar aceste drepturi:

”Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei sale, cuprinzand hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare”

Remarc insa si in acest caz modul defectuos in care sunt afirmate aceste drepturi. Ele nu trebuie plasate la sfarsitul ci chiar la inceputul acestui sir de drepturi mai mult sau mai putin importante. Din punctul meu de vedere ele trebuie plasate imediat dupa cel al articolului 3 care spune ca „Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.”. Fara acest drept stipulat de articolul 25, acest Articol 3 devine si el nul, inaplicabil, abstract, doar pe hartie.

In foarte multe dintre tarile civilizate (exceptand pe cele nord-europene), vedem multe persoane fara adapost. Acesti oameni isi iau hrana din gunoaie, deci putem deduce ca nici acest drept nu este asigurat. Mai mult decat atat, in multe tari Europene si SUA se pun tepi pe sub poduri pentru a alunga persoanele fara adapost . Aceasta practica a fost initial folosita in China. Asa ca nu doar ca aceste drepturi prevazute de articolul 25 nu sunt aplicate nici in cele mai ingamfate democratii din lume; dimpotriva, aceste „tari civilizate” chiar actioneaza cu predilectie impotriva acestor drepturi fundamentale ale omului recunoscute de emulatia Revolutiei Franceze si perfectate dupa cel de-al doilea razboi mondial. Declaratia Universala a Drepturilor Omului a fost adoptata la 10 decembrie 1948, prin Rezolutia 217 A, in cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite, dupa cum se poate vedea aici (original aici ).

Carta drepturilor omului este un ghid esential in relatiile interumane contemporane. Tocmai acest lucru s-a avut in vedere in momentul in care ea a fost initiata, respectiv o reala abolire a sclaviei clasice. Din pacate atunci cand a venit vorba sa si fie puse in practica aceste principii ideale, lucrurile s-au impotmolit. Profitorii istorici de pe urma sclaviei si-au dat seama ca aceste drepturi acordate sclavilor le va intrerupe stilul lor de viata risipitor in care se obisnuisera de generatii. Pe de alta parte, conform compulsiei la repetitie, despre care voi discuta in amanunt intr-o sectiune ulterioara, nici sclavii nu au stiut sa-si ceara libertatea. Mitul pesterii de care vorbea Platon e mai actual ca niciodata. Cei care nu au stiut sa si le ceara au ramas in continuare in intuneric. Doar cei care au cerut aceste drepturi in gura mare le-au primit si au fost convinsi sa o lase mai moale cu activismul. Asa ca al doilea nivel al legilor, respectiv constitutiile statelor, ignora intr-un prim grad articolele 25 si 13 din Carta drepturilor omului. Din acest motiv toti cei care activeaza in institutii care, chipurile, apara drepturile omului, sunt fie ipocriti fie naivi.

Conform wikipedia, exista noua tari in care dreptul la hrana este clar scris in constitutie. Ele sunt Bolivia, Brazilia, Ecuador, Guyana, Haiti, Kenya, Africa de Sud si Nepal. Din nefericire aceste state sunt cam vestite pentru caracterul „decorativ” al constitutiilor lor, neaplicabil de catre guvernele implicate in deciziile statelor respective. Realitatea este ca nici un stat nu iti ofera nimic din aceste drepturi, ci tu ca individ trebuie sa te lupti singur pentru a ti le asigura.

Constitutia SUA nu prevede nici un fel de reglementare privind garantarea acestui drept. In constitutia Frantei se mentioneaza ca „Fiecare persoana are obligatia de a munci si dreptul la loc de munca”. In Articolul 47 din Constitutia Romaniei se spune ca

„(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.”

Se poate vedea cum acest „drept fundamental” este afirmat cu tarie doar atunci cand „civilizatia” contemporana vrea sa isi afirme echitatea. Insa atunci cand se pune problema aplicabilitatii acestor principii, spiritul lor se dilueaza si se pierd ca in ceata. Statul nu mai este obligat sa urmeze aceste drepturi fundamentale, ci doar sa ia masuri. Adica ar vrea el (sau, mai bine spus, cei care au puterea sa o faca) sa ne convinga ca ar fi incercat sa nu se abata de la aceste principii generale. Mai mult decat atat, gradul de degradare a lor este aproape total la nivelul legilor ordinare (al treilea), dupa ce constitutia deja le alterase intr-un prim nivel spiritul.

Un sistem cu sclavie feroce infiltrata in relatiile de liber schimb de tip salarial este cel nord-american. Acesta se foloseste de abuzul asupra dreptului la sanatate (la viata) al angajatului prin crearea unor locuri de munca ce nu acopera asigurarea medicala. Desi SUA are cel mai performant sistem de sanatate din lume, totusi el nu functioneaza pentru toti cei care aduc contributii la dezvoltarea societatii. Frica de boala si de incapacitatea de a o trata din cauza lipsei de asigurari medicale face ca relatia de munca salariala in SUA sa fie foarte aproape de sclavia clasica, deja vestita pentru „ispravile” sale in aceasta tara. Nimic nu este mai odios decat un sistem de exploatare sociala care extrage entuziasmul si sanatatea din individ si care il lasa apoi sa moara ca un caine cand se imbolnaveste. In toata societatea contemporana „civilizata” surplusul de alimente este constant distrus. In aceeasi ordine de idei exista locuinte ce stau goale. In SUA unii fermieri sunt platiti sa nu produca. A nu oferi aceste bunuri membrilor comunitatii ce au nevoie acuta de ele este o crima. Cei ce ofera hrana persoanelor fara adapost risca de a fi amendati de politie sau chiar inchisi de justitie (!!??), dupa cum se vede in urmatorul video .



Iata cum sunt persecutati si arestati de autoritati niste oameni care nu doar ca nu fac nimic imoral, dar chiar fac niste gesturi esentialmente morale, definitorii pentru spiritul civilizat al umanitatii. Observand modul in care se comporta autoritatile in acest caz putem sa intelegem mai bine relatia dintre legislatie si morala. Astfel cred ca ne putem face si un tablou complet despre ce inseamna de fapt sclavia salariala in SUA si in intreaga lume.

In stadiul de persoana fara adapost poate ajunge si un membru al clasei de mijloc. Aceasta clasa are asigurat dreptul la locuinta doar atata timp cat isi plateste ratele la creditul imobiliar. Daca apar fluctuatii economice atunci el ajunge sa nu le mai poata plati si tot confortul lui se va fi dovedit ulterior a fi o imensa bula de sapun, o iluzie tipica pentru mitul pesterii. Iar fluctuatiile economice se fac de catre inginerii sociali conform unui foarte bine gandit plan de indobitocire prin manipularea generala a masei monetare, asa cum am aratat aici … http://baldovinconcept.blogspot.ro/2014/10/fluxul-si-refluxul-monetar-sau.html. Asa s-a intamplat cu economia occidentala incepand din 2007, unde retragerea de masa monetara si falimentele urmate au condus la ceea ce inselator s-a numit ulterior „criza imobiliara americana”. Aceasta formula este inselatoare pentru ca intentia ei a fost sa ascunda adevarata origine a crizei, respectiv insusi refluxul monetar care este principiul inselaciunii specific sclavagismului salarial. Ea a fost menita sa arunce vina pe seama brokerilor (vezi filmul de propaganda „The big short”, nominalizat la Oscar in 2015) sau clientilor de credite care ar fi consumat mai mult decat puteau sa isi permita.

Desigur, economia superperformanta nord-americana nu poate functiona fara aceasta sclavie salariala feroce. Tepile de pe sub poduri pentru a alunga persoanele fara adapost sunt practici care ne duc cu gandul la sulitele cu care se vanau sclavii fugari sau cu care se recrutau de la bun inceput. Nu stiu insa cat putem fi de mandri de penuria de produse cu standarde calitative inalte cu care ne inconjuram stiind ca unele dintre ele sunt create prin intermediul nenorocirii mentale provocate altora pentru a-i determina sa ne satisfaca ordinele.

Aceste drepturi fundamentale afirmate de Carta drepturilor omului au fost readuse in discutie in dezbaterile din ultimul secol. Dupa ce au fost consfintite de umanisti ele au fost aproape in acelasi moment retrase de cei care au avut acces la carmele societatii umane conform mai multor argumente. Intr-o sectiune urmatoare voi aduce mai multe argumente in favoarea recunoasterii totale ale acestor drepturi fundamentale ale omului. Deocamdata insa, voi arata in urmatoarea sectiune cum chiar si aceste drepturi insuficiente sunt pe mai departe atacate si stirbite de sistemul social represiv din zilele noastre.

Gabriel Baldovin

1.5. Abuzul asupra proprietatii prin amenintarile directe.

1.5. Abuzul asupra proprietatii prin amenintarile directe.

sociologie Baldovin   15:47

Manifestul societăţii automatiste  

 

1.5. Abuzul asupra proprietatii prin amenintarile directe

Acest articol este continuarea celui precedent

English version here

Atat sistemul sclavagist clasic cat si sistemul social salarial contemporan abuzeaza constant proprietati fundamentale si moralmente nenegociabile ale victimelor sale transformate in servitori. Disconfortul creat celui abuzat nu este scop in sine ci doar mijloc menit spre a-l convinge sa urmeze anumite ordine in schimbul suspendarii lui temporare. Aceste ordine erau date de cei ce in trecut se numeau stapani si care in prezent se numesc patroni, manageri sau lideri. Daca servitorul urmeaza aceste ordine, atunci proprietatea sa fundamentala si moralmente nenegociabila este recunoscuta. Dar daca el refuza sa le urmeze, atunci ii este incalcata, abuzata. Remarcam aici decriminalizarea terminologica a noului sclavagism: ideea stapanului atotputernic, copie (pamanteasca) a lui Dumnezeu (sau altor zei) a fost inlocuita cu cea a antreprenorului caruia i se iarta crimele sclavagiste in schimbul impartirii cu ceilalti a profitului scos de pe urma exploatarii muncii servitorului.

In sclavia clasica se incalcau doar doua astfel de proprietati fundamentale si moralmente nenegociabile. Prima era dreptul la viata si integritate corporala iar cealalta era dreptul la orice fel de proprietate privata a sclavului. Cea de-a doua nu era niciodata recunoscuta. Prima era recunoscuta doar daca sclavul executa ordinele. In sistemul salarial contemporan aceste drepturi sunt recunoscute oarecum formal si partial pentru servitorii moderni. Insa, la fel ca si in cazul societatii clasice, ele au ramas recunoscute total pentru cei ce dau aceste ordine.

In ciuda multitudinii de obiecte cu care omul contemporan se inconjoara, exista 3 mari proprietati fundamentale si nenegociabile din punct de vedere moral care se incalca. Prima este insasi sanatatea, a doua este adapostul si a treia este hrana. O sa le analizez pe fiecare in parte. Sanatatea este constant atacata de poluarea contemporana, atat psihica cat si chimica. Poluarea psihica este rezultatul influentei negative a stresului asupra mintii omenesti. Stresul este o camuflare a amenintarilor specifice sclaviei clasice in relatii de aparent liber schimb. Amenintarile directe asupra vietii si integritatii corporale specifice sclaviei clasice au fost inlocuite cu stresul modern. Observam aici o scamatorie de ascundere a abuzurilor sclaviei clasice in forma stresului modern si nu o renuntare la ele. Rolul acestei camuflari este protectia originii acestor amenintari. Iar la originea acestor abuzuri s-au aflat si inca se afla, desigur, stapani, profitorii de pe urma lor. Ele il „conving” atat pe sclavul clasic cat si pe executantul modern de ordine sa le urmeze ordinele, adica sa se supuna si sa serveasca. Diferenta dintre amenintarile sclaviei clasice si stresul modern consta in interpunerea de factori secundari in relatia dintre cel ce da ordine si cel ce le executa. Acesti factori indeplinesc rolul de scut pentru o eventuala revolta a celor abuzati asupra profitorilor.

Dupa cum amenintarile specifice sclaviei clasice implicau pedeapsa cu moartea, in acelasi fel si stresul conduce la moarte. Diferenta dintre cele doua tipuri de amenintari consta in timpul survenirii mortii. Amenintarea clasica o pune in practica imediat in timp ce moartea datorata stresului survine pe termen lung. Camuflarea a functionat perfect: nimeni nu mai stie ce stresuri a avut decedatul de o boala sau alta. Familia sa nu poate identifica pe cel responsabil de stresarea defunctului in trecut pentru a-l trage la raspundere pentru boala lui letala. Iar stapanul a ramas cu profitul. Dimpotriva, in sclavia clasica, urmasii sau prietenii celui ucis (pentru ca a fugit de la locul de munca sau pentru ca nu muncea suficient de bine) pot pastra in minte aceasta crima si se pot razbuna mai devreme sau mai tarziu. Medicina psihosomatica a apucat sa faca legatura intre stres si boli precum cancerul, diabetul, sau infarctul. Din pacate, in ultimii 50 de ani ea a fost sugrumata de la dezvoltare, odata ce a fost banuita ca incurca interesele noilor stapani. Din fericire ea a apucat totusi sa precizeze aceste lucruri prin pionierii sai. Aceste informatii nu-au putut fi totusi eliminate insa noii stapani au avut grija sa impiedice cat mai multi potentiali servitori sa ajunga le ea, camufland-o cu ajutorul culturii consumiste care afirma exact opusul celor spuse de ea.

Apoi, poluarea chimica este produsa pe de o parte involuntar de diferitele substante care se pun in alimente pentru a le face mai rezistente la invechire, mai apetisante si mai dorite. Unele dintre ele au fost interzise atunci cand efectele lor maladive au ajuns foarte vizibile, devenind subiecte de presa. Din pacate sunt inca multe altele cu efecte similare pe termen lung, care inca nu si-au facut prezenta. Din acest motiv ele sunt insuficient cercetate. Desigur ele sunt aproape imposibil de identificat in acest moment.

Dar, pe de alta parte, in tarile cu grad mare de sclavie infiltrata in relatiile de liber schimb, se adauga cu buna stiinta substante nocive in alimente. Acest program de otravire sistematica a neproductivilor se practica in paralel cu punerea pe butuci a sistemului medical, asa cum au facut oligarhii care au controlat societatea in tarile fostului bloc comunist, dupa anii 1990. Ca toate practicile sclavagiste, nici acest lucru nu se face din rautate diabolica, ci cu detasarea specifica corporatistului cinic originara in nepasarea calmului clasic: „nimic personal, sunt doar afaceri”. Moartea servitorului este de fapt o pierdere pe care, desigur, profitorii stiu sa o evite. Interesul nu este moartea celui imbolnavit ci dependenta lui de sistemul medical. Scopul acestei dependente consta in profitul ulterior. Practica otravirii partiale a alimentelor are rolul de a-l face pe servitorul modern sa devina dependent de sistemul medical. Iar aceasta dependenta implica o recrutare in angrenajul economiei globale.

Sunt putine state care permit spitalizarea unei persoane care nu are asigurare medicala. Ea vine in urma slujirii sistemului si nu a independentei in obtinerea celor necesare traiului. Odata intrat in aceasta capcana, servitorul nu mai poate iesi din ea decat cu pretul imbolnavirii si eventual cu moartea. Amenintat cu moartea de catre boala, practic noul servitor se afla in aceeasi situatie precum sclavul clasic.

E adevarat ca medicina a progresat enorm in ultima suta de ani. Speranta de viata a omului civilizat a crescut fata de perioada epocii industriale a secolului al XIX-lea. Insa ea este inca mica daca o comparam cu un stil de viata traditional. Recordurile de longevitate apartin tocmai celor care au avut norocul sa nu fie atinsi de aceasta influenta malefica a „civilizatiei”. Medicina a putut adauga cateva decenii la batranetea omului contemporan insa acestea se platesc in tinerete cu „stagiul” de servitor. Regret sa constat ca in acest plan murdar al profitorilor contemporani sunt implicati, fara voia si stiinta multora dintre ei, si cei care presteaza cele mai morale servicii catre societate, respectiv medicii.

Tehnologia fracturarii hidraulice care foloseste apa la presiuni imense pentru a sparge roca si a extrage gazul inchis in ea este realmente fascinanta. Aceeasi energie s-ar fi putut obtine mult mai usor prin tehnologie mult mai simpla, respectiv prin captarea energiei nelimitate a valurilor marilor si oceanelor. Insa, pe langa gazul obtinut, fracturarea hidraulica aduce altceva mult mai important: poluarea. Aceasta ii sileste pe localnici sa isi paraseasca stilul de viata traditional pentru a se transforma in angajati in metropole. In felul acesta se obtine un profit mult mai mare decat cel al energiei oarecum ieftine: atacul la adresa locuintei omului liber si fortarea sa spre dezradacinare. Iata ca vedem aici un nou tip de colonialism in adevaratul sens al termenului, discret mascat de interesul pentru energie.

Iata cum amenintarea cu moartea se regaseste si in profitul realizat in urma unei relatii de asazis tip liber schimb. Mediul celui abuzat este initial influentat negativ, fapt ce il face incapabil sa negocieze echitabil acest schimb presupus liber. Ca si in cazul sclavului clasic, si executantul modern de ordine este nevoit sa accepte acele locuri de munca stresante, degradante sau umilitoare despre care am discutat mai sus.

Pe langa incalcarea dreptului la sanatate, sclavia moderna infiltrata in relatiile de liber schimb incalca si dreptul la locuinta si hrana decente. La fel ca si sclavia clasica, si in relatiile de fals liber schimb exista diferente radicale intre oameni. Sanatatea subreda poate fi mai greu depistata la prima vedere. Insa abuzul asupra dreptului la locuinta si hrana decente este poate cel mai important criteriu al infiltrarii sclaviei in relatiile de munca de tip contractual. Amenintarile directe cu lipsa de hrana sau adapost insuficient de confortabil la dresa servitorului modern pentru a-l face mai productiv par total justificate intr-o societate clasica sau primitiva. O sa arat insa ca o astfel de viziune nu mai este actuala unei societati automatice. Aceasta practica este cu atat mai odioasa cu cat se practica cu lacomie asupra oamenilor onesti care isi fac cu sarguinta treaba la locul de munca.

Peste toate acestea patroneaza amenintarea cu concedierea si aruncarea in strada. Din pacate, astazi sa ceva este o practica comuna a corporatiilor pentru a stoarce ultimele picaturi de profit din oameni. Chiar si in tarile occidentale cu servicii sociale dintre cele mai avansate exista destule relatii de munca prelungita fata de diversi angajatori dar care nu asigura hrana si adapost decente. Un lucrator care este amenintat de catre sef cu aruncatul in strada, in conditiile in care nu a strans destula avere pentru a-si permite o retragere temporara mai lunga sau mai scurta de la aceasta activitate, sau o recalificare in alt domeniu, este un adevarat sclav salarial. Din nefericire, o astfel de practica este motorul economiei contemporane. Ea forteaza liberul arbitru al individului spre supunere si robie, la fel cum o facea amenintarea cu moartea in sclavia de sechestrare din perioada clasica despre care am discutat mai sus.

Acest articol se continuă aici:

Gabriel Baldovin

1.4. Examples of slavery infiltrated free trade relations

1.4. Examples of slavery infiltrated free trade relations

sociologie Baldovin   09:41

The automatist society manifesto  

 

1.4. Examples of slavery infiltrated free trade relations

This entry continues the precedent one

Pentru varianta in limba romana clic aici

A fair society turns available services back to turn to those who offer a certain service. That means that those who benefit from someone’s service must provide on their turn something in return. If a person does not offer anything to society and only takes advantage form somebody else’s work then the society is a slavery-based one. Neither the false "illusory" or already possessed goods exchange above, such as keeping its life or immortality promise, for example, is not a fair exchange, but a classic sign of slavery. I have shown in the previous sections that there are false free trade relationships that allow the same classical slavery type of profit. This is undeserved profit and comes from an abuse. If this is a total abuse then there is a typical classical slavery relationship. If the abuse is only partial then there is an infiltrated slavery into free trade relationship, which is a embellished slavery into some kind of free trade appearance.

Every major contemporary economical powers found their "greatness" into these fake relationship abuses that generate undeserved profit. It is a long story about how human society has turned from classical slavery to this kind of modern infiltrated slavery into free trade relationship which I mentioned in some older articles and to which I will return in the next ones for more clarifications. Until then I will give some examples of such labour relationships.

It is not very difficult to identify those who are not sufficiently rewarded for various services to society. Those low quality jobs make them very unpopular, which often involves attracting immigrants to be made. The plumbers, the garbage collectors, the fruit and vegetable pickers and the other agriculture workers jobs, are in fact insufficiently appreciated by the communities. Although they are humiliating and reflect a low social status, immigrants prefer these jobs instead of those of work or social and environmental conditions in which they have lived before emigration. Unfortunately, recently, the western corporations pull the governmental strings to artificially create such imbalances in the world’s marginal areas and produce emigrants as second-class citizens and used as living tools. I have shown in detail here disadvantages of economic migration here .

A garbage collector that provides indispensable services for the whole community, although lives its life back home also in garbage because can’t afford a decent living, is one such person. It deserves a higher wage according to its work importance. The offered wage by the community is more a classic slavery concealment than an honest exchange on which the company makes for its services. A garbage collector does not rich even the 30% benefit from those whom it makes services to. Of course, his is allowed to live in the community space just as much as the classical slave was permitted to actually live in return for its services ... By denying access to the other society members services benefits this person legitimate rights are basically denied.

These people marginalization and false promise of attaining the full rights citizen status is paradoxically the key to keep them in such a position, as I will show that in details in the following sections. It is noticeable that the main difference between this type of low waged labor and the classical slavery labor relationship lays in replacing the traditional threats (with death, beating and so on) with various lies (of social ascension promise, eternal happiness and so on). In reality, after their excitement and their life will be consumed, these people will become even more marginalized and some of them even thrown out in the street. The US and China police takes care to "clean" some more of these people so to make room for others as naïve as the disappointed ones were when first arrived in the city of dreams. At the slightest mistake, those countries police would kill in cold blood these depressed people, under the coverage of a possible initial assault that had to fight against. In fact, the neo slavery system really operates here a kind of "social selection" that shadows Hitler as an amateur in social Darwinism. The similarity between police eugenic task and the punishment to the runaway classical slave is obvious.

The presence of migrants who provide services spaces below Western culture accepted human dignity has two major implications. Firstly, the main individual becomes dependent by these low dignity labor and therefore is obliged to accept the social exploitation system due to the comfort it brings. If emigrants would leave, the common people would shortly wake up with streets full of garbage, with higher prices for fruits and vegetable, with more discomfort related to domestic repairs, with decreased efficiency of public services and so on. Although it has a permanent criticism attitude towards the system and politicians, the native people paradoxically supports it exactly in the most critical area. Then, the immigrants pressure on locals to become more efficient by taking their jobs, which attracts the hostility and the disregard towards them, and deepens their sense of marginalization. I will show in detail the antisocial implications of this situation in one of the following sections.

The contemporary technology can replace those humbling jobs but there is a top state political interest for keeping these people in the dark and to perpetuate their availability to serve in future situations. Therefore any relief in their life or rising up their dignity is discreetly undermined. The Asian areas there are specialized jobs for disassembling and selecting various parts of trash thrown household or cars. It is immoral to send this waste to be disassembled there but not to invest in an automatic line to make these people’s lives easier. The electric car is an example of restraint in social evolution according to the current technology. Many such jobs in the "civilized world" are actually traps to keep people in a state of underdevelopment and spiritual retardation. They will bring profit in the future either directly or indirectly through their descendants, so that such macrosocial actions have a well defined intention.

Above the marginal social low class members there are marginalized middle class who are drunk with the illusion of social superiority. They are the central pillar of the consumer society. Although belonging to majority, they have also a marginal status; if they refuse to continue on the same path, then they too will find themselves thrown into the street as low class marginalized ones. The only difference between the two classes is that the middle class ones are well paid. Some of them are very well paid, but not well enough to waste their lives and become workaholics. The money and the illusory satisfaction of apparent luxury are actually the chains that hold them in these hard working positions. They are morally anesthetized by the high social hierarchy ideals achieving. The Cave Myth has a financial allure in the modern era. These people’s labor is very stressful and time consuming. There are a lot of such free slaves who work more than 8 hours a day, instead of socializing with family and loved ones. Therefore they either do not socialize at all or only poorly socialize inside community. Their family members’ relationship is unhealthy. They are simply marginal people isolated in more or less hermetic spaces. To counteract this handicap they pay to be accepted in specific communities or social circles. Basically, the same thing happened in the past centuries when the classical slave had to pay its right to be accepted in the community as a living person. Here's another similarity bettween this so called free labor relationship and the classical slavery!



A small or average remuneration for extremely stressful services is a sign of slavery infiltrated into free work relations between people. I can list here, for example, the labor made by the public transportation drivers, buildings construction labors and other dangerous activities or the high risk labors, either because they must be done very carefully, or because they involve various dangers for the worker or for the community. These jobs must be remunerated so that the ones who made them at some point would be able to live decently after quitting. A stressful job is unhealthy and corrosive for the mind that eventually will convert into the huge spectrum of somatic diseases known today, among which are the most lethal ones like the cancer, the diabetes and the heart attack. I would insist on this subject in one of the following sections.

In the next section I will detail how the system has developed this type of social relations in which is infiltrated the free trade slavery.

Gabriel Baldovin

1.4. Exemple de sclavie infiltrata in relatiile de liber schimb

1.4. Exemple de sclavie infiltrata in relatiile de liber schimb

sociologie Baldovin   13:33

Manifestul societăţii automatiste  

 

1.4. Exemple de sclavie infiltrata in relatiile de liber schimb

English version here
Acest articol este continuarea celui precedent 

O societate echitabila intoarce serviciile de care dispune la randul ei catre acel om care ii ofera un serviciu oarecare. Asta inseamna ca cei care beneficiaza de pe urma serviciului cuiva trebuie sa ii ofere la randul lor ceva la schimb. Daca nu ofera nimic si doar profita de rezultatul muncii lui, atunci societatea este una inca sclavagista. Nici presupusul schimb cu bunuri „iluzorii” sau cu cele deja posedate anterior, cum este promisiunea nemuririi sau pastrarea vietii, de exemplu, nu este un schimb corect, ci un semn al sclaviei clasice. Am aratat in sectiunile precedente faptul ca exista relatii de fals liber schimb care permit acelasi tip de profit tipic sclaviei clasice. Acest profit este unul nemeritat si reiese dintr-un abuz. Daca acest abuz este total atunci relatia este de sclavie clasica. Daca el este partial atunci relatia este de sclavagism infiltrat in relatia de liber schimb, adica un sclavagism mai cosmetizat cu aspect de liber schimb.

Toate marile puteri economice contemporane isi au „maretia” in aceste abuzuri ale relatiei de fals liber schimb generatoare de profit nemeritat. Este o poveste mai lunga despre cum societatea umana a trecut de la sclavia clasica la acest tip de sclavie infiltrata in relatii de liber schimb despre care am mai amintit in unele articole mai vechi si la care voi reveni in urmatoarele cu mai multe precizari. Pana atunci insa am sa ofer cateva exemple de astfel de relatii de munca.

Nu e foarte greu de identificat cei care nu sunt suficient de bine recompensati pentru servicii diverse aduse societatii. Calitatea redusa a muncilor din aceasta categorie le face nepopulare, ceea ce, de multe ori implica atragerea de emigranti pentru a fi facute. Muncile de instalatori, gunoieri, culegatori de fructe si legume si alti muncitori in agricultura, sunt de fapt activitati insuficient apreciate de comunitate. Desi sunt umilitoare si reflecta un statut social scazut, pentru emigranti ele sunt preferabile fata de muncile sau conditiile sociale si de mediu din care au plecat. Din pacate, recent, corporatiile trag sforile guvernamentale pentru a crea in mod artificial astfel de dezechilibre in zonele marginale ale lumii si a produce emigranti pe post de cetateni de mana a doua pe post de unelte vi. Am aratat in detaliu aici dezavantajele migratiei economice aici.

Un gunoier care face o treaba necesara intregii comunitati, si care isi traieste viata de acasa tot printre gunoaie pentru ca nu-si poate permite cele necesare unui trai decent, este un astfel de om. El merita o retributie mai mare conform cu importanta muncii depuse. Salariul oferit de catre comunitate este mai mult o ascundere a sclaviei clasice decat un schimb onest pe care societatea il ofera pentru serviciile sale. Un gunoier nu beneficiaza nici de 30% de pe urma celor carora el le face servicii. Desigur, lui ii este permis sa locuiasca in spatiul in care isi desfasoara activitatea cam la fel cum sclavului clasic ii era permis sa traiasca in schimbul serviciilor sale… Prin negarea accesului la beneficiile altor membri ai societatii practic acestui om i se neaga aceste drepturi legitime.

Marginalizarea acestor oameni si promisiunea mincinoasa de accedere la statutul cu cetatean cu drepturi depline este in mod paradoxal cheia pastrarii lor in astfel de pozitii, dupa cum voi arata in sectiunile urmatoare. Sesizam ca principala diferenta dintre acest tip de relatie salariala de munca si cea sclavia clasica este inlocuirea amenintarii (cu moartea sau bataia) cu minciuna (promisiunii de ascensiune sociala sau fericirea eterna). In realitate, dupa ce entuziasmul si viata li se va fi consumat, acesti oameni vor deveni si mai marginalizati, in caz ca nu sunt aruncati direct in strada. In tari ca SUA si China politia are grija sa mai „curete” din acesti oameni pentru a face locul altora noi, la fel de naivi precum erau la inceput cei ajunsi in prezent dezamagiti. La cea mai mica greseala, politia din aceste state ii ucide cu sange rece pe acesti deprimati, pretextand o eventuala agresiune initiala a acestora. De fapt sistemul neosclavagist opereaza aici un fel de „selectie sociala” care il arata pe Hitler ca pe un amator in darwinism social. Observam si in acest caz asemanarea activitatii eugenice a politiei cu cea a pedepsei data sclavului clasic fugar.

Prezenta emigrantilor ce presteaza munci sub demnitatea umana acceptata in spatiile occidentale are doua implicatii majore. Mai intai, omul de rand devine dependent de rezultatul acestor munci si, prin urmare, este obligat sa accepte sistemul in virtutea obisnuintei. Daca emigrantii ar pleca, s-ar trezi pe termen scurt cu strazile pline de gunoi, cu un pret mai mare la fructe, cu disconfort mai mare legat de anumite reparatii domestice, cu scaderea eficientei serviciilor publice etc. Desi are atitudine permanent critica la adresa sistemului, localnicul este parte activa din el sustinandu-l exact in zona sa cea mai problematica. Apoi, facand presiune asupra localnicilor spre a deveni mai eficienti pentru a nu fi inlocuiti, imigrantii atrag ostilitatea si desconsiderarea acestora, ceea ce le adanceste sentimentul de marginalizare. Despre implicatiile antisociale ale acestei situatii voi detalia intr-unul dintre sectiunile urmatoare.

Tehnologia contemporana poate permite inlocuirea acestor joburi umilitoare insa in varful societatii exista interes pentru pastrarea acestor oameni in intuneric si pentru perpetuarea profitarii de pe urma disponibilitatii lor de a servi in viitoare contexte. De aceea orice fel de usurare a vietii sau de recunoastere a demnitatii lor este discret subminata. In zonele asiatice exista locuri de munca specializate in dezasamblarea si selectarea elementelor diferitelor obiecte de uz casnic sau masini aruncate la gunoi. Este imoral sa trimiti aceste deseuri spre dezasamblare acolo dar sa nu investesti ceva intr-o linie automatica pentru a le face viata mai usoara acestor oameni. Masina electrica este un exemplu de infranare a evolutiei sociale conform cu nivelul tehnologiei actuale. Multe astfel de joburi din „lumea civilizata” sunt de fapt capcane pentru a-i tine in stare de subdezvoltare si retardare spirituala pe unii oameni. Ei vor aduce in viitor profit insa, fie direct fie indirect prin urmasii lor, asa ca astfel de actiuni macrosociale au un sens foarte bine calculat.

Deasupra marginalilor inferiori de la baza piramidei sociale exista marginalii clasei de mijloc care sunt imbatati de iluzia superioritatii sociale. Ei sunt pilonul central al societatii de consum. Desi sunt majoritari, ei au tot un statut marginal; daca refuza sa continue pe acelasi drum, si ei se vor trezi aruncati in strada la fel ca si marginalii inferiori. Spre deosebire de acestia, cei mediani sunt bine platiti. Unii sunt foarte bine platiti, insa nu atat de bine incat sa isi iroseasca viata in munca. Banii si fitele satisfacute cu ei sunt de fapt chingile care-i tin in aceste pozitii. Idealurile lor de marire sociala ii face un fel de anesteziati moral. Mitul pesterii are alura financiara in epoca moderna. Munca acestor oameni este foarte stresanta sau consumatoare de timp. Sunt foarte multii astfel de adevarati sclavi liberi care muncesc mai mult de 8 ore pe zi, in detrimentul socializarii cu familia si apropiatii. Din aceasta cauza ei fie nu socializeaza deloc, fie socializeaza prost cu semenii. Relatia cu membrii familiei este una nesanatoasa. Ei sunt niste marginali, izolati in spatii mai mult sau mai putin ermetice. Ca sa contracareze acest handicap ei platesc pentru a fi acceptati in diferite comunitati sau cercuri sociale. Practic, in acelasi fel in secolele trecute sclavul clasic isi platea dreptul de a fi acceptat in comunitate ca om liber. Iata o alta asemanare a relatiei libere de munca cu sclavia clasica!



O retributie mica sau medie pentru servicii extrem de stresante, este un semn al sclavagismului infiltrat in relatiile liber consimtite dintre oameni. Pot enumera aici, de exemplu, muncile de conducator de mijloace de transport in comun, muncile de constructori si alte activitati periculoase, sau lucrator in unitati cu activitati de risc inalt, fie pentru ca trebuie facute foarte minutios, fie pentru ca implica diverse pericole pentru sine sau comunitate. Aceste munci trebuie sa fie retribuite in asa fel incat cel ce le-a facut la un moment dat sa poata sa traiasca decent dupa ce nu le mai face. O munca stresanta este o munca nesanatoasa, coroziva pentru psihic si, ulterior convertibila in spectrul urias de boli somatice cunoscute astazi, dintre care, cele mai letale sunt cancerul, diabetul si infarctul. O sa insist pe aceasta tema intr-unul dintre sectiunile urmatoare.

In urmatoarea sectiune voi detalia modul in care sistemul social a dezvoltat acest tip de relatii de liber schimb in care este infiltrata sclavia.

Gabriel Baldovin

1.3. The false free trading relationship

1.3. The false free trading relationship

sociologie Baldovin   13:57

The automatist society manifesto  

 

1.3. The false free trading relationship.

Pentru varianta in limba romana clic aici
This entry continues the precedent one

The more or less symbolic retribution that the modern order taker gets from the employer for its work is clearly distinguishable by the based lack of a free exchange relationship that is specific to the classical slavery. Yet even here the difference is not too big because we know that the most effective slaves were those days encouraged like as today with special "gifts". Likewise the slave mistresses had greater privileges than other female slaves, much like today... The daily or longer periods free time (paid vacations) and the possibility of resignation are other elements to differentiate between classical slavery and the modern order taker status.

The unfair retribution is another common point among certain modern work relations and the classical slavery. The classical slave was paid only with the minimum necessary for existence. If the remuneration received in return for its labors is food and shelter only, without the satisfactions diversifying possibility and with major social discrimination, then the slavery is a classical one. In contrast, the free work relations from allow a clear diversification fulfillment for the everyday life needs. But if the fee is too low, smaller than the labor value, then the modern order taker is practically as unpaid as the classical slave.

Here is a trick made under the shape of free trade between pay and labor, by giving the modern order taker a symbolic retribution just for making some kind of differentiation from slave free classical slave. There is an employer interest in camouflaging this crime in a respectable sheath in order to avoid the periodical typical slave uprising, but also to obtain support from the public if blood drowning such a potential rebellion. When the retribution for labor exchange is inconsistent with the free market (meaning that it should not be influenced by manipulation and other social engineering maneuvers), that is genuine slavery. The slavery degree infiltrated in these free work relationships is directly proportional to the discrepancy between the actual labor value that one person makes and the value that evaluated by its recipient.

This type of relationship can be called false free trade slavery as the work offered is not sufficiently fair paid by the one who benefit from it, just like in the case of classical slavery. This type of slavery has been developed especially by sellers. The bourgeois mentality of the eighteenth and nineteenth century continued in the contemporary business mentality, replacing feudal classical slavery. For example, if such a seller convinces or forces through various means a citizen to buy some functional object at up to a 1,000 times higher value than the real market, this is a 999/1000 scam. 1/1000 is the exact ratio between the actual value of the exchange item and the work that is not covered by this exchange. The difference between the product received value and the product given value in this exchange relationship is a full-fledged theft.

If the good offered in this exchange to such a trader is another object, then the exchange relationship is a scam. If this exchange involves some services, possibly in the long term, then this is a sign of slavery infiltrated inside the remunerated employment relationship. The retribution is then only a specific trade hoax that can be detected or not. Unfortunately, in modern society there are special designed institutions of mystification and elevation to the religion rank value for items or services in order to enslave those who are caught in their spells.

Unfortunately there are too many products on the market that appear to be innovative only because they profit from false advertising or seductive deceiving design, as noted here. These products only create the false illusion of being innovative. And their higher prices than real worth is modern slavery practicing. Here is a true insular or partial slavery that is subtly infiltrates into a free trade contractual relationship between employer and employee in the modern age. Unfortunately, many such free trade contractual relationships became abusive relationships due to the victims’ lack of reaction.

It should be categorically pointed out here however that not any profit is equivalent to slavery. Not all the profit situations are immoral. Imagine an inventor who facilitates the life and work for the whole community or society after its invention. Such activity increases the standard of living for all those involved in its implementation as for all the community or society members. If the inventor makes profit from the sale of the product, according to community members’ free trade and without market manipulation, then it is gained on merit. Here it is really a win-win situation where everyone benefits from this innovative product. The society has to reward this emblematic figure. It really should encourage this kind of fair profit and to invest in training these people under the human civilization natural interest to evolution. For example, Bill Gates deserves his social status thanks to the innovations that the company he created has made in society, with profound changes in all our lives. This text could not be read without the social revolution made by his team and the rival teams. It remains of course debatable whether he was fair in some practices regarding his employees, but he has not created the system, he just took it as found.

Karl Marx identified the profit with the social exploitation. From his point of view, the profit is achieved by the fact that the modern order taker is remunerated less than deserved, as the employer gains more profit through what he called "surplus value". As it turns out, he was right in the case of the profit that is excessive, unfairly and with no living standards rising for those involved in it. But he was wrong when considered that any kind of profit is immoral. Of course, Marx was influenced by the naive and poorly documented JJ Rousseau's ideas about the primitive society beauty that seems to be egalitarian. From this ideal, he developed the theory of communist equality for all citizens, as idealistic as that that Rousseau imagined. But later, the cultural anthropology very clearly showed that there is very visible social stratification in primitive societies, determined either on cultural criteria (totem) or based on personal abilities, as in every community or society. Most advanced animals’ species have higher or lower differences between their members. The more genetically advanced members take their species on higher status. The profit as the social classes’ differences on the skills, capacity and other basis, is a natural fact. Of course, it remains debatable whether the economic activities profit is enough to become a general criterion of human values, but this is another discussion topic.

At the opposite pole from that of Bill Gates, exemplified above, there is George Soros. He dose not deserve the rich man's status in contemporary society. He only speculated the market and immorally enriched without innovating or inventing something that would have changed the people’s lives. Unfortunately, the contemporary society is suffocated by these people that unjustly got rich. Any such false innovation or social engineering, which involves civil liberties or living standards loss, is a sign for hidden slavery in free trade relations. Then, the living standards collapsing are explained by politicians through various stratagems that persuade citizens to accept, and thus their corporations and intelligence services governed caste obtain the slavery type profit. For example, the Iraqi war and the bad loans artificial granting by banks to potential bad debtors are modern slavery practices. These practices served for citizens’ deceiving with false explanation in order to cover up this kind of phenomenon: . that modern slavery usually uses. Moreover, the non ecological environment exploitation by cutting down forests, or fracking, that pollutes the waters, are examples of economic maneuvers that do not lead to the whole community rising living standards but, on the contrary, they lead to their decline. These social engineering actions are identical to that of water privatization, which I have mentioned above, and they are genuine modern slavery practices.

The surplus value theory was later justly rejected by many philosophers and sociologists. Here is not the time for showing their objections. But Marx was right when analyzed the exaggerate discrepancy between rich and poor. Such differences are caused by the specific modern slavery market manipulation. The existence of such rich people like George Soros falsely implies the existence and the poor unfairly. These rich wrongly speculated just social system to reach the position where they are without the company brought some improvement. Their status as social cheaters has the other extreme recoil, namely those who do not receive from society what they ought.

Unfortunately, quite often the profit is equitably divided between the other community members in general or those who directly contributed to getting it, namely the order takers. The most important clue to observe this fact is the number of poor and criminals people. The two categories of people are interrelated. These people have a lower standard of living than that of primitive tribes. They feed on garbage and risk getting sick because of germs and toxic substances that pollute urban areas. They also are often addicted to psychoactive substances and risk to freeze to death in cold areas. One can see from a mile away that these people life standard is far below the primitive. The economic standards raising false argument brought by capitalist expansion into the world primitive areas has the same value as that of the colonialists in the past centuries who grotesquely twisted Jesus moral philosophy. Such practices reveal the most odious habits of human being.

Such practices of negatively influencing the social and natural environment only create a certain illusion of free trade relationship by painting the more or less visible wage slavery into brighter colors. But if the employer pays the employee with a lower wage than the labor value market offered in exchange, then this type of employment relationship is infested by slavery. In this case Marx is right to amend the exaggerated surplus value as the "partner" does not socially progress in proportionate manner or, even worse, it is experiencing social regression.

In the next entry I will insist on hiding, disguising the sources of threat to modern slaves for hijacking their uprising to other targets than those responsible for organizing and maintaining the slave crime.

Gabriel Baldovin

1.3. Relatia de fals liber schimb

1.3. Relatia de fals liber schimb

sociologie Baldovin   11:29

Manifestul societăţii automatiste  

1.3. Relatia de fals liber schimb 

Acest articol este continuarea celui precedent

English version here

Retributia mai mult sau mai putin simbolica acordata executantul modern de ordine in urma muncii prestate catre angajator se diferentiaza net de lipsa principiala a unei relatii libere de schimb din cazul sclaviei clasice. Cu toate astea nici aici diferenta nu e prea mare deoarece e usor de inteles ca cei mai eficienti sclavi erau incurajati si in acele timpuri ca si astazi prin „cadouri” speciale. In acelasi fel sclavele amante aveau privilegii mai mari decat celelalte, cam ca si astazi... Acordarea timpului liber zilnic sau pe perioade mai lungi (concedii platite) dar si a posibilitatii de demisie sunt alte cateva elemente de diferentiere intre sclavia clasica si statutul modern de angajat.

Retributia neechitabila este un alt punct comun intre anumite relatii moderne de munca si sclavia clasica. Sclavul clasic nu era platit decat cu cele necesare unei minime existente. Daca retributia primita in schimbul muncii sale este doar hrana si adapostul, fara posibilitate de diversificare a satisfactiilor si cu discriminari sociale profunde, atunci sclavia este una clasica. Dimpotriva, relatiile libere de munca permit o clara diversificare a implinirii nevoilor vietii cotidiene. Insa daca retributia este prea mica, neconforma cu valoarea mai mare a muncii depuse, atunci executantul modern de ordine este practic la fel de neretribuit ca si sclavul clasic.

Se poate observa aici o pacaleala de forma liberului schimb intre retributie si munca prestata, acordandu-i mai mult simbolic executantului modern de ordine o oarecare retributie tocmai spre a parea liber si diferit de sclavul clasic. Exista un interes al angajatorului de camuflare a acestei crime intr-un invelis respectabil are scopul evitarii revoltei specifice a sclavului, dar si a obtinerii sustinerii din partea opiniei publice in cazul inecarii in sange a unei potentiale revolte. Atunci cand schimbul retributie contra munca este unul neconcordant cu piata libera (neinfluentata de manipulari si alte manevre de inginerie sociala), deja vorbim de sclavie. Gradul de sclavie infiltrat in aceste relatii libere de munca este direct proportional cu discrepanta dintre valoarea reala a muncii prestate si cea apreciata de beneficiarul ei.

Acest tip de relatie se poate numi sclavie de fals liber schimb pentru ca munca oferita de cel ce o presteaza nu este suficient de echitabil platita de cel ce beneficiaza de ea, la fel ca in cazul sclaviei clasice. Acest tip de sclavie a fost dezvoltat in special de comercianti. Mentalitatea burgheza de secol XVII-XIX s-a perpetuat in mentalitatea contemporana a afacerilor, inlocuind sclavia clasica de sorginte feudala. De exemplu, daca un astfel de comerciant convinge sau forteaza prin diferite mijloace pe cetateanul X sa cumpere un oarecare obiect functional la o valoare de 1000 de ori mai mare decat cea reala a pietei, acest lucru este o escrocherie in proportie de 999/1000. 1/1000 este raportul exact intre valoarea reala a elemntului de schimb si ceea ce este munca neacoperita de acest schimb. Diferenta intre valoarea produsului primit si cel cedat in aceasta relatie de schimb este un furt in toata regula.

Daca bunul oferit la schimb catre un astfel de escroc comerciant este un alt obiect, atunci relatia de schimb in cauza este una de inselatorie. Daca schimbul se face contra unei prestari de servicii, eventual pe termen lung, atunci acesta este un semn de sclavie infiltrata in relatia de munca retribuita. Retributia este in acest caz doar o pacaleala specifica comertului ce poate fi depistata sau nu. Din pacate, in societatea moderna exista institutii speciale de mistificare si ridicare la rang de religie a valorii unor obiecte sau servicii tocmai pentru inrobirea celor care se prind in vrajile lor.

Din pacate, sunt foarte multe produse care par doar inovatoare datorita reclamelor mincinoase ce li se fac sau a designului seducator, dupa cum am aratat aici . De cele mai multe ori ele doar creeaza iluzia unui produs inovator. Iar comercializarea lor la preturi mai mari decat merita este principiul practicilor sclavagiste supravietuitoare in relatiile de aparent liber schimb din epoca moderna. Se poate vorbi aici despre o adevarata sclavie insulara sau partiala, subtil infiltrata intr-o relatie contractuala de liber schimb intre angajator si angajat din perioada moderna. Din nefericire multe astfel de relatii contractuale de liber schimb devin relatii abuzive pe fondul acceptarii termenilor contractuali de munca, adica a lipsei de reactie a victimelor.

Trebuie insa precizat categoric ca nu orice profit este echivalent cu sclavia. Nu orice profit este imoral. Sa ne imaginam un inventator care usureaza munca intregii comunitati sau societati in urma inventiei sale. Astfel, activitatea lui creste standardul de viata atat al celor implicati in punerea in practica a acesteia cat si a tuturor membrilor comunitatii sau societatii. Daca el realizeaza profit din comercializarea produsului lui, conform liberului schimb cu membrii comunitatii si fara manipularea pietei, atunci il obtine pe merit. Aici este intr-adevar vorba de o situatie win-win cand fiecare are de castigat de pe urma acestui produs inovator. Societatea ii este datoare sa-l recompenseze pe acest om emblematic. Ea chiar trebuie sa incurajeze existenta acestui gen de profit just si sa investeasca in formarea acestor oameni conform interesului natural spre evolutie a civilizatiei umane. De exemplu Bill Gates isi merita statutul sau social datorita inovatiilor pe care compania pe care a creat-o le-a facut in societate, cu schimbari profunde in viata tuturor. Acest text nu ar fi putut fi citit fara revolutia sociala facuta de echipa lui si a echipelor rivale. Ramane desigur de discutat in ce masura el a fost echitabil in unele practici cu proprii angajati, insa nu el a creat sistemul ci l-a preluat asa cum l-a gasit.

Karl Marx identifica profitul cu exploatarea sociala. Din punctul lui de vedere, profitul se realizeaza prin faptul ca executantul modern de ordine este retribuit cu mai putin decat ar merita, in timp ce patronul obtine profit prin valorificarea a ceea ce el a numit „plusvaloare”. Dupa cum se vede, el a avut dreptate in cazul unui profit exagerat, inechitabil si fara ridicarea standardelor de viata a celor implicati in realizarea lui. Dar s-a inselat atunci cand a crezut ca orice fel de profit este imoral. Desigur, Marx era influentat de ideile naive si insuficient documentate ale lui J.J. Rousseau despre frumusetea societatii primitive care pare egalitarista. Pornind de la acest ideal, el a si dezvoltat teoria comunista a egalitatii tuturor, la fel de idealista ca si cea a lui Rousseau. Ulterior insa antropologia culturala a aratat foarte clar ca in societatile primitive exista stratificare sociala foarte vizibila, stabilita atat pe criterii culturale (totem) cat si pe baza abilitatilor personale, ca in orice comunitate sau societate. Majoritatea speciilor avansate de animale au diferente mai mari sau mai mici intre membri. Cei mai evoluati sunt si cei care duc mai departe genetic specia, avand statut superior. Existenta profitului si a diferentelor de clasa sociala pe criterii de pricepere, abilitate si altele, este un fapt natural. Desigur, ramane de discutat in ce masura profitul din activitati economice este suficient pentru a deveni un criteriu general al valorilor umane, dar asta e o alta tema de discutie.

La polul opus fata de cel al lui Bill Gates, exemplificat mai sus, este George Soros. Acesta nu isi merita statutul de om bogat in societatea contemporana. El doar a speculat bursa si s-a imbogatit imoral, fara a inova sau inventa ceva care sa fi schimbat radical in bine viata oamenilor. Din pacate, societatea contemporana este sufocata de acesti oameni ajunsi bogati pe nedrept. Orice fel de astfel de falsa inovatie sau orice inginerie sociala, care implica pierderea libertatilor cetatenesti sau a standardelor de trai, sunt semne ale sclavagismului camuflat in relatii de liber schimb. Apoi scaderea standardelor de viata sunt explicate de politicieni prin diferite stratageme pentru a-i convinge pe cetateni sa le accepte si astfel tagma lor guvernata de corporatii si servicii secrete sa obtina profit de tip sclavagist. De exemplu razboiul din Irak si acordarea artificiala de credite neperformante din partea bancilor catre potentialii rau platnici sunt practici sclavagiste. Ele au servit drept falsa explicatie data cetatenilor pentru acest fenomen. De asemenea, exploatarea neecologica a mediului, prin taierea masiva a padurilor sau fracturarea hidraulica ce polueaza apele sunt manevre economice care nu conduc la ridicarea standardelor de viata ale intregii comunitati, ba din contra, conduc la scaderea lor. Aceste actiuni sunt identice cu cea a privatizarii apei, despre care am amintit mai sus, si constituie practici de sclavie moderna.

Teoria plusvalorii a fost amendata pe buna dreptate de numerosi filosofi si sociologi ulterior. Nu este momentul aici a unei expuneri ale lor. Dar Marx a avut dreptate analizand diferentele prea mari intre bogati si saraci. Astfel de diferente sunt datorate unei manipulari a pietei specifice relatiilor abuzive de munca. Existenta a unor astfel de oameni bogati pe nedrept precum George Soros implica si existenta si a saracilor pe nedrept. Acesti bogati nejustificat doar au speculat sistemul social pentru a ajunge in pozitia in care sunt, fara sa adus ceva imbunatatire societatii. Statutul lor de trisori sociali are reculul in extrema cealalta, respectiv a celor care nu primesc de la societate ceea ce li s-ar cuveni.

Din pacate, destul de rar se intampla ca profitul sa fie impartit echitabil cu ceilalti membrii ai comunitatii in general sau chiar cu cei care au contribuit direct la obtinerea lui, in speta angajatii. Cel mai important indiciu pentru observarea acestui fapt este numarul saracilor si infractorilor. Cele doua categorii de oameni sunt intercorelate. Acesti oameni au un standard de viata mai scazut decat cel al triburilor de primitivi. Ei se hranesc cu gunoaie si risca sa se imbolnaveasca datorita microbilor si substantelor toxice care polueaza spatiile urbane. De asemenea, ei sunt de cele mai multe ori dependenti de substante psihoactive si risca sa moara de frig in zonele reci. Se vede de la o posta faptul ca standardul de viata a acestor oameni este mult sub cel al primitivilor. Argumentul ridicarii standardelor economice adus de expansiunea capitalista in zonele primitive ale lumii are aceeasi valoare precum cel al colonialistilor din secolele trecute, prin rastalmacirea grotesca a conceptiilor sociale ale lui Isus. In astfel de practici se pot vedea cele mai odioase apucaturi ale fiintei umane.

Astfel de practici de influentare negativa a mediului social si natural doar creeaza o oarecare impresie de liber schimb si cosmetizeaza sclavia salariala intr-un mod mai mult sau mai putin vizibil. Daca angajatorul isi plateste angajatul cu o retributie mult sub valoarea de piata a muncii pe care el o ofera la schimb, atunci acest tip de relatie de munca este infestata de sclavie. In acest caz Marx are dreptate cu amendarea plusvalorii exagerate in conditiile in care „partenerul” nu progreseaza social direct proportional , sau chiar experimenteaza o regresie sociala.

In urmatorul articol voi insista pe ascunderea, camuflarea surselor de amenintare a sclavilor moderni pentru deturnarea revoltei lor catre alte tinte decat cei vinovati de organizarea si intretinerea crimei sclavagiste.

Gabriel Baldovin

1.2. The inequitable profit

1.2. The inequitable profit

sociologie Baldovin   07:49

The automatist society manifesto  

 

1.2. The inequitable profit

This entry continues the precedent one
Pentru varianta in limba romana clic aici

From now on I will publish a series of 6 interconnected entries on the very critical issue of the classical slavery as it has remained in the modern labor relations reflexes, even after its official abolition. I will start with a first group of three entries focused on the similarities and differences between the two types of labor relationships. Then I will continue with the 4th entry in which I will show clear examples of what I said in the first 3 ones. In the 5th entry I will make a comparative analysis concerning the slavery evolution from the ancient times to the present. Finally in the 6th entry I will try to theoretically counter those social structures that allow and encourage this type of unhealthy human relationships in the shape of the legislative implications. I, therefore will begin with describing the inequitable profits as a first similarity between the classical slavery and modern labor relationship.

According to the official vision, the slave is that kind of past servant or laborer that can be sold, punished or even killed by his master. Of course, the slave is not entitled to leave the workplace. Such a work relationship is forbidden today. It exists only inside the unofficial mafias. The contemporary worker radically differs from the classical slave in this regard. It is neither killed nor corporally punished if resigns from work or refuse to work more efficiently. Moreover, its employer does not sell it to another employer. In the modern society there is no need for this. The modern society problem is to persuade through various means to make the servant accept the obedience. If an employer wants a more efficient worker it is sufficient to grant him a higher wage and it will come alone freely.

These differences are considered to be essential, but in the next entries I will show that they are not the main differentiators, although they are important in terms of morality. Beyond these clear differences, between the two types of labor relations there are larger or smaller similarities. The most important similarity between them is the subordination. Both the worker and the slave accept orders from the master or employer. But not just any subordination relationship is equivalent to slavery or worker status. The concept of "subordination" is broader than the "slave" and "worker" combined. There are different from of subordination than that of the slave and the worker. For example, a child who is under the command of parents or guardians is not a slave. The adults around the child are supervisors of its experimentation and social integration behavior. They help the child to avoid irreversible mistakes or to easier pass those made of inexperience.

Then the slave’s subordination is different from that of the worker. An adult who accepts subordination to another adult orders is not necessarily a slave. Originally, the human being wants to make certain services to society if pays respect and brings its own services in exchange. This is the human evolution principle that everyone has deep etched in blood. An order received from a client for a particular product or service does not necessarily involve slavery although in this case there is a subordination relationship: one orders and the other runs the order. But here we are talking about the goods and services free exchange relationship. This working relationship is a subordination partnership type. The beneficiary exchanges a product or service that is generally equivalent to its determined on the open market value, according to supply and demand of all the market participants. This exchange type is either team relationship (indirect exchange) or direct exchange. The direct exchange relationship involves a simple goods and services exchange between the two partners. The indirect exchange relationship (team) involves producing a product or a service within in a team which led by a manager, that uses the famous labor division. The product is then exchanged out into the society on other products and services, and then they are secondary redistributed between the team members.

The subordination to another more experienced adult is fair if it helps to achieve a common goal and involves a fair profit sharing. For example, a sportsman accepts the coach vision and orders about winning competitions strategy in which he is involved either individually or inside the team. The coach is a guide in this case. He sees the game as a whole. On the contrary, the player sees the game only partially, limited by the level in which it plays. Focusing on this side, that player can not see the whole picture and needs this guide. We have here a partnership relationship between the authority and the subordinate guide.

Unfortunately, the line between slavery and free relationship of subordination to the team or direct exchange of goods and services is very fragile. The slavery can imperceptibly infiltrate within this fair relationship and here must be said that the greed for huge profit is causing this. Any attempt to influence in a way the environment in which this exchange happens, in terms of a disproportionate profit for one certain part, makes the working relationship to become an abusive one. For example, the ancient slave is involved into an abusive exchange relationship with his master; the first provides products and services and other one offers "in exchange" the life or bodily integrity of the other. Given that these goods must be free, it is an abuse to trade them.

The slavery specific subordination is a hermetical one as the beneficiary (slave’s owner) does not really offer in exchange a product or a service generally equivalent to the determined in the free market value for the product or service offered by the slave. Inside the classical slavery system, the exchange value is unilateral, made from the slave’s owner only interest and not that of the free market. Offering a product or service in exchange for not receiving corporal punishment from the master or for allowing the classical slave to "benefit" (!!!) form its life is not free trade but a kind of theft. Unfortunately, the rumors about water privatization in Western society, rather threatens to return to classic slavery. We are dealing here with an abusive transformation of a free good into an economic good. As the slave’s life was “privatized” by the classical master, as the slave must pay to accepting slavery to “benefit” from it, the same way such a measure turns a free good, namely the water, into an economic one. In the famous America there are areas where the rainwater collection is illegal and those who practice might bear the consequences.

Any exaggerated or unfair profit from an exchange relationship is a sign of slavery, because most often it is the result of an abuse over the vulnerable part of this labor relationship. The more unfair profit is distributed the bigger slavery degree infiltrated into the interpersonal exchange relationships. In classical slavery’s case the uneven profit lies in the lack of remuneration as the relationship between those involved is based on free exchange but on threatening. The classical slave services are not paid according to natural free trading relations, but simply stolen by force. In modern slavery’s case its sign is the excessive profits achieved by deception without improving the life of those who are involved in this exchange relationship. In fact either there is no retribution at all or it is a symbolic one only, so there is no fair, equitable distribution of the profit realized from this collaboration. Sometimes, not only that from this toxic relationship the other part living standards are not improved, but these standards even decrease. And the result is poverty and diseases, as I will show in one of the future entries.

This stealing / deception distinction is able to compare the classical slavery and modern labor relationship. It mainly consists of two general features. The first one is the false free trading relationship that the slave owner uses to give some respectable appearance slavery crime. The other one is the indirect threats coming not directly from the master, but from the mediators that the master controls. In the next entry I will develop the false free trading relationship theme and in the next after that theme I will analyze the indirect threats, in addition to those previously mentioned here and here.

Gabriel Baldovin

1.2. Profitul nejustificat

1.2. Profitul nejustificat

sociologie Baldovin   00:11

Manifestul societăţii automatiste  

 

1.2. Profitul nejustificat

English version here

Acest articol este continuarea celui precedent

Conform viziunii oficiale, sclavul este acel servitor sau muncitor din trecut care poate fi vandut, pedepsit sau chiar ucis de catre stapanul sau. Desigur sclavul nu are dreptul sa paraseasca locul de munca. O astfel de relatie de munca este interzisa astazi. Ea mai exista doar la nivelul organizatiilor mafiote neoficiale. Executantul modern de ordine se deosebeste net de sclavul clasic din acest punct de vedere. El nu este ucis si nici nu este pedepsit corporal daca isi da demisia de la locul de munca sau daca refuza sa munceasca mai eficient. De asemenea, angajatorul sau nu il vinde unui alt angajator. In societatea moderna nu este nevoie de asa ceva. Problema societatii moderne este a-l convinge prin diferite mijloace sa accepte statutul de supus. Daca un angajator vrea un angajat mai performant atunci este suficient sa ii acorde un salariu mai mare si el vine singur.

Aceste deosebiri sunt considerate nete, insa in articolele urmatoare voi arata ca nu acestea sunt principalele elemente de diferentiere, desi si ele sunt importante sub aspectul moral. Apoi, dincolo de deosebiri, intre cele doua tipuri de relatii de munca exista asemanari mai mari sau mai mici. Cea mai importanta asemanare dintre ele este subordonarea. Si sclavul si angajatul accepta ordine de la stapan sau angajator. Dar nu orice fel de relatie de subordonare este echivalenta cu sclavagismul sau cu statutul de executantul modern de ordine. Conceptul de „subordonare” este mai larg decat cele de „sclav” si „angajat” insumate. Exista subordonare diferita atat de cea a sclavului cat si de cea a angajatului. De exemplu, un copil care se afla sub comanda parintilor sau tutorilor nu este un sclav. Adultii din jurul copilului sunt supervizori ai comportamentului sau de experimentare si integrare sociala. Ei il ajuta sa evite greselile ireversibile sau sa poata trece mai usor peste cele facute din lipsa de experienta.

Apoi, subordonarea sclavului este diferita de cea a executantului modern de ordine. Un adult care accepta o subordonare fata de comenzile unui alt adult nu este neaparat un sclav. Originar, omul vrea sa faca servicii societatii daca si societatea il respecta si ii aduce serviciile ei. Acesta este principiul evolutiei omenirii si fiecare om il are in sange bine intiparit. O comanda primita de la un client pentru un anumit produs sau serviciu nu este neaparat o relatie de sclavie desi in acest caz exista o relatie de subordonare: unul ordona iar celalalt executa ordinul. Aici vorbim despre o relatie de schimb liber de produse si servicii. Acest tip de relatie de munca este subordonare parteneriala. Beneficiarul ofera la schimb un produs sau un serviciu echivalent cu valoarea lui stabilita general pe piata libera, conform cererii si ofertei tuturor participantilor la piata. Aceasta relatie de schimb este fie de echipa (schimb indirect) fie de schimb direct. Relatia de schimb direct presupune un schimb simplu de produse si servicii intre doi parteneri. Relatia de schimb indirect (echipa) presupune producerea unui produs sau serviciu realizat intr-o echipa coordonata de un manager, adica celebra diviziune a muncii. Produsul este apoi schimbat in societate pe alte produse si servicii care sunt reimpartite apoi secundar membrilor echipei.

Subordonarea fata de un alt adult mai experimentat pentru atingerea unui obiectiv comun este justa cu conditia impartirii juste a profitului si fara influentarea liberului arbitru al potentialului subordonat. De exemplu un sportiv se supune viziunii antrenorului despre strategia de castigare a competitiilor in care el este angrenat fie individual fie in echipa. Antrenorul este un ghid in acest caz. El vede jocul in ansamblu. Dimpotriva, jucatorul vede jocul doar partial, limitat la spatiul in care se desfasoara. Concentrandu-se pe aceasta parte, el nu poate vedea ansamblul si are nevoie de aceasta ghidare. Avem aici o relatie de parteneriat intre autoritatea ghidului si cea a subordonatului.

Din pacate, granita dintre sclavagism si relatia libera de subordonare pentru echipa sau in schimb direct de produse si servicii este foarte fragila. Sclavia se poate infiltra pe nesimtite in interiorul acestei relatii echitabile si trebuie spus ca lacomia unui profit mai mare decat este meritat este cea care cauzeaza acest lucru. Practic in acest profit nejustificat din relatiile moderne de munca se regaseste munca neplatita de pe urma careia profita stapanul de sclav clasic. Orice tentativa de influentare intr-un fel a mediului in care se desfasoara acest schimb, in sensul unui profit disproportionat pentru o anumita parte, face ca relatia de munca sa devina una abuziva. De exemplu, sclavul antic se afla cu stapanul sau in relatie de schimb abuziv; primul ofera produse si servicii iar celalalt ofera „la schimb” viata sau integritatea corporala a celuilalt. Tinand cont ca acestea trebuie sa fie bunuri libere, a face schimb cu ele inseamna un abuz.

Subordonarea specifica sclaviei este una ermetica pentru ca beneficiarul (stapanul) nu ofera la schimb un produs sau serviciu echivalent cu valoarea stabilita general pe piata libera a produsului sau serviciului oferite de sclav. In cazul sclaviei clasice, valoarea oferita la schimb este una unilaterala, realizata conform propriei dorinte si nu cu cea a pietei libere. Cedarea unui produs sau serviciu stapanului in schimbul suspendarii pedepsei corporale sau permiterii vietii de care "beneficiaza" (!!!) sclavul clasic nu este liber schimb, ci un altfel de furt. Din pacate, zvonurile despre privatizarea apei in societatea occidentala, cam ameninta cu o intoarcere la sclavia clasica din acest motiv. Avem de a face aici cu transformarea abuziva a unui bun liber in bun economic. Dupa cum viata sclavului era „privatizata” de catre stapanul clasic, iar sclavul trebuind sa plateasca cu sclavia pentru a „beneficia” de ea, la fel o astfel de masura transforma un bun liber, respectiv apa, intr-unul economic. In prea vestita „libera” America exista zone unde colectarea apei de ploaie este ilegala iar cel care o practica risca sa suporte consecinte.

Asadar orice profit exagerat sau neechitabil in urma unei relatii de schimb implica sclavia, pentru ca el se realizeaza in urma unui abuz asupra partii vulnerabile din aceasta relatie de munca. Cu cat profitul e mai inechitabil distribuit cu atat gradul de sclavie infiltrata in relatiile interpersonale de schimb este mai mare. In cazul sclaviei clasice profitul neuniform consta in lipsa de retributie, iar relatia dintre cei implicati in ea nu mai poate fi una de schimb liber ci de furt realizat in urma amenintarii directe cu moartea. Serviciile sclavului clasic nu sunt platite conform unei relatii naturale de liber schimb, ci pur si simplu furate prin forta. In cazul sclavagismului infiltrat in relatiile libere de munca semnul sau este profitul excesiv realizat prin pacalire, fara imbunatatirea vietii celui sau celor cu care se realizeaza schimbul. De fapt retributia nu exista sau e doar una simbolica, asa ca nu se pune problema de impartire justa, echitabila a profitului realizat in urma colaborarii. Uneori nu doar ca in urma acestei relatii toxice nu se realizeaza ridicarea nivelului de trai al celeilalte parti a acordului, dar chiar se ajunge la scaderea acestui nivel. Iar rezultatul este saracie si boala, dupa cum voi arata intr-unul din articolele viitoare.

Aceasta distinctie furt/pacalire, este in masura sa faca diferenta dintre sclavia clasica si relatia moderna de munca. Ea consta in principal in doua caracteristici generale. Prima este relatia de fals liber schimb pe care stapanul o foloseste pentru a da un oarecare aspect respectabil crimei sclavagiste. Cealalta consta in amenintarile indirecte venite, nu direct de la stapan, ci din partea unor resorturi intermediare pe care stapanul le controleaza. In urmatorul articol voi dezvolta tema acestei relatii de fals liber schimb iar în cel ce ii va urma voi analiza tema amenintarilor indirecte, pe langa cele spuse anterior in acest spatiu aici si aici.

Gabriel Baldovin