Acest articol este continuarea celui precedent
Am aratat in acest articol , care sunt regulile traditionale premergatoare curtarii. Aceste reguli si etape sunt la fel de bine incastrate in constiinta umana a curtarii precum insele normele sociale. Cei mai multi dintre oameni urmeaza instinctiv aceste reguli. Cei care le incalca sunt minoritari. Societatea nu le spune clar, insa traditia a promovat mereu rabdarea, nu doar in relatiile amoroase, ci in toate activitatile umane. In codul bunelor maniere, la pag 8 din documentul de mai jos, se poate vedea ca rabdarea este una din regulile primei intalniri cu o femeie in scopul curtarii.
Protectia si concentrarea pe interesele si nevoile femeii sunt parte din regulile propriuzise premergatoare curtarii acoperite de acest cod traditional de comportament social elevat. Din pacate o conditie sociala umila nu a avut acces la acest cod si nu stiu mare lucru despre el.
Astazi accesul la internet a permis un astfel de contact, insa unele dintre regulile sale nu mai sunt in acord cu feminismul normal al societatii contemporane, care sustine egalitatea dintre sexe. In aceasta situatie se afla regulile 3, 6, 7, 9, 10, 12, 16, 19, 21 si partial 14 din acest set de reguli premergatoare curtarii propus de un anumit cod de bune maniere. Indiferent de variatiile acestor reguli, recunoastem in ele numitorul comun al superioritatii statutului social si familial al barbatului. Si de aceea aceste norme afirmate clar de catre inalta societate au ajuns desuete.
Iata ca ele, desi au functionat bine intr-o societate traditionala, au devenit usor inaplicabile astazi. Traim intr-o societate noua. Schimbarile frecvente ale locului de munca ii fac pe multi sa renunte la aceste reguli. Mobilitatea oamenilor contemporni si mentalitatea corporatista au facut ca relatiile interumane sa se schimbe. Nu e timp pentru aplicarea regulilor si etapelor premergatoare curtarii asa cum au fost ele consolidate traditional. Pe langa lipsa de timp, izolarea specifica societatii contemporane aduce cu sine lipsa de prieteni. Asa ceva implica atat ingustarea orizontului de selectare a unui partener cat si slabirea regulii a doua premergatoare curtarii, adica a facerii cunostinta prin intermediul apropiatilor. Presiunea singuratatii sau/si a impulsurilor sexuale face ca aceasta regula sa fie uitata. E chiar ironic ca, intr-o lume suprapopulata, unele persoane sa nu isi gaseasca jumatatea potrivita.
Dinamica sociala, libertatile reiesite din elasticizarea granitelor claselor sociale au condus la confuzii precum in cazul regulilor sociale in general. Posibilitatea de intrerupere a sarcinii sau de vindecare prin tratament in urma unei eventuale imbolnaviri cu transmisie sexuala, a facut ca femeile sa fie mai deschise la a accepta o astfel de ignorare a acestor reguli si etape, atat premergatoare cat si cele propriu-zise, ale curtarii. Prin urmare normele generale traditionale ale curtarii au ajuns sa fie abandonate, sau slabite. Un stil de viata ciclic, cu suisuri si coborasuri, cu schimbari de anturaje, prieteni sau chiar familie, poate sa-si permita sa renunte la aceste reguli traditionale. Adolescentii tind sa sara constant peste aceste ele, datorita grabei lor de a ajunge adulti. Insa constanta esecurilor amoroase odata ajunsi adulti ii face sa se ajusteze mai curand lor decat sa mearga pe cont propriu cu crearea unor norme personale. Renuntarea la normele traditionale doar pentru ca sunt invechite, a adus probleme de neimaginat, precum riscurile de abuzuri si suferinta psihica la un moment dat pentru toti. Stilul de viata contemporan le-a abandonat, insa ele au fost create tocmai pentru a impiedica abuzurile emotionale la care s-a (re)ajuns din pricina ignorarii lor. Asa ca e cazul ca aceste norme sa fie sterse de praf si refolosite in societate, acolo unde nu intra in conflict cu mentalitatea egalitarismului de gen. Nu tot ce e traditie e de ignorat si de respins vehement.
a. Riscurile renuntarii totale la regulile si etapele premergatoare curtarii
In trecut cuplurile se formau in comunitate si partenerii rareori o paraseau. Pe langa frustrarile unor impulsuri sexuale nesatisfacute, in trecut alegerea partenerului se facea in spiritul fidelitatii. In aglomerarile urbane traditionale occidentale cuplurile se alegeau in functie de experienta parintilor de a alege cea mai buna varianta de partener pentru copilul lor. Criteriile principale de alegere a partenerului de viata nu erau cele de astazi. Frumusetea, exceptionalul, extraordinarul, pe care le cautam noi astazi la partenerul de viata, erau criterii secundare in trecut. E adevarat ca si oamenii semanau mult, deoarece aveau cam aceleasi infatisari si preocupari. Dar cel mai important criteriu de formare a unui cuplu era ca partenerul sa fie sanatos si cei doi sa-si petreaca cat mai mult timp viata impreuna. Daca unul dintre ei se imbolnavea sau murea la mijlocul vietii, atunci posibilitatea celui ramas in viata de reunire cu un alt partener era mica. Din acest motiv casatoria era o strategie de viata in care se implica intreaga familie.
Spre deosebire de acele vremuri, cuplurile zilelor noastre se formeaza in urma unei simpatii speciale pe care cei doi o resimt inainte unul pentru celalalt. Dragostea premaritala nu era specifica timpurilor in care etapele curtarii s-au cristalizat in lumea animala. Dragostea intre parteneri venea dupa ce se forma cuplul. In societatea contemporana occidentala rareori se mai intampla asa ceva. Astazi cel mai important pentru o relatie este acea scanteie care face pe persoana indragostita sa viseze la diferite lucruri, altele decat sanatatea partenerului. In lipsa acestei scantei femeia nu trece la etapa a 5-a, a acceptului . Separat sau in continuarea acestei scantei, interesele partenerilor in functie de nivelul de civilizatie se schimba si ele. Au aparut mai nou diferente radicale de optiuni si frecventa a impulsurilor libidinale. Ele nu creeaza neaparat incompatibilitati de cuplu, insa nici satisfactii. Asa ca omul contemporan testeaza din ce in ce mai mult aceasta latura, pe masura ce preferintele sexuale devin din ce in ce mai excentrice.
Am aratat in acest articol ca exista un fond psihopatologic care respinge in bloc orice initiere masculina a curtarii, indiferent cat de discreta ar fi. Aproape de aceasta categorie se afla femeile care fie au un partener hiperlibidinal, sau care au ele insele un libido scazut . Insa nu toate refuzurile femeilor de acceptare a curtarii se datoreaza unor simptome psihopatologice. O femeie normala nu accepta curtarea in principal datorata faptului ca barbatul nu indeplineste criteriile regulii a 4-a sau a etapei a 3-a a premergatoare curtarii . Daca un barbat sare peste aceasta etapa in initierea curtarii, atunci femeia poate interpreta acest gest ca fiind o evaluare a ei ca prostituata de catre el. Ceea ce nu e tocmai ceea ce femeile isi doresc de la o relatie... In acelasi fel se poate intampla si invers: barbatul care se trezeste cu o propunere prea explicita de curtare din partea unei femei o poate interpreta gresit ca prostituata, desi ea poate chiar vrea sa construiasca o relatie de cuplu.
Daca am fi o specie cu putini indivizi, atunci imperecherea din sansa intalnirii ar fi justificata din nevoia de supravietuire a speciei. Probabil ca asta isi doresc cei care vor astfel de relatii. Dar nu suntem. Suntem specia de pradatori cu cea mai mare populatie. Femeile sunt obligate de insusi instinctul lor sexual sa fie selective, in virtutea principiilor sexualitatii femeiesti asa cum exista ea inclusiv in lumea mamiferelor. Socializarea cu o femeie, relatiile cordiale cu ea pe diferite planuri de interactiune nu inseamna si ca e dispusa sa accepte o relatie amoroasa cu partenerii sociali. Da, exista realitatea prieteniilor cu beneficii, insa asa ceva nu poate deveni o regula universala. Cine nu invata asta nu va avea prieteni femei nici in familie si nici in comunitate, ci doar niste subalterne care executa steril ordine.
Unele dintre regulile societatii traditionale sunt sexiste, discriminatorii. Am aratat mai sus cum insusi codul bunelor maniere a devenit invechit. Regulile sociale nu sunt date odata pentru totdeauna. Ele se schimba odata cu insasi societatea. In acelasi fel normele curtarii s-au schimbat si se schimba constant pe masura ce insasi societatea o face. Acestea pot fi accelerate si astfel se poate satisface nevoia contemporana de timp. Insa, nu trebuie total abandonate. Dupa ce sunt curatate de aceste inadvertente cu societatea contemporana, ele trebuie repuse pe tapet. Rabdarea promovata de acel cod al bunelor maniere din linklul de mai sus la pagina 8, este o regula ce curtare ce trebuie pastrata. Nu trebuie inventate alte reguli de curtare care sa le contrazica flagrant pe cele traditionale, doar pentru ca sunt traditionale ci dar numai pentru ca intra in conflict egalitatea dintre sexe, libertatile contemporane si demnitatea minoritatilor. Nu toate regulile traditionale contrazic aceste valori contemporane. Societatea traditionala cu regulile ei trebuie privita cu mai mult respect si intelegere, pentru a prelua de acolo ce e bun si functional in societatea de astazi.
Atat teoria initierii exclusiv feminine a curtarii cat si abordarile explicite ale barbatilor din postura de necunoscuti vin pe un fond de necunoastere a acestor regulilor si etapelor premergatoare curtarii. Cei ce le sustin fie nu au primit educatie in ceea ce le priveste, fie isi permit sa le ignore datorita statutului. Cei cu conditie sociala umila nu le stiu. In familiile lor casatoriile erau aranjate de parinti, sau urmau unui viol care se transforma apoi in casatorie la presiunea familiilor sau a justitiei. Nu e ceva blamabil in asta. Majoritatea dintre noi avem conditie sociala umila. Iar asa ceva nu e nici rau si nici macar rusinos. Mai curand e rusinos ce le-au facut clasele superioare, care fie i-au cucerit fie i-au atras pe „barbari” in starea de inferioritate sociala. Dar, acum daca acestea au reglementat aceste norme premergatoare curtarii, e bine sa le preluam si sa le folosim in intreaga masa a societatii. Nu e nevoie de reinventat roata, ci de preluare a ceea ce societatea deja a experimentat inainte.
b. Ce poate fi pastrat din regulile si etapele traditionale premergatoare curtarii
Dialogul. Constructia concomitenta a unei relatii de cuplu, venita din partea ambilor parteneri, va ramane o valoare perena in curtare. Ea a fost clar afirmata de codul manierelor elegante in trecut si trebuie pastrata si in viitor. Aceasta este o regula ce tine de fondul ancestral al instinctului sexual femeiesc si se va perpetua multa vreme de acum incolo in virtutea consolidarii ei profunde in factorul biologic. Asa ceva s-a facut constant si in trecut, fara insa a detalia explicit procesul acolo unde nu s-a verbalizat vreun cod de maniere elegante. Exceptand cazurile cand unul dintre parteneri are o conformatie psihopatologica depresiva, dependenta sau evitanta, la constructia unei relatii intime trebuie sa participe ambii membri ai cuplului, nu doar unul dintre ei, fie el femeie sau barbat. Apropierea emotionala si fizica trebuie sa se faca treptat prin accepturi reciproce ale avansarii in relatie. Aceste niveluri de constructie a relatiei de cuplu trebuie sa se faca prin semne discrete, care sa-i dea celuilalt, femeie sau barbat, posibilitatea de refuz elegant, fara a fi pus in dificultate, in cazul in care persoana interesata de formarea unui cuplu nu este interesanta.
Semnul discret inseamna acel gest sau expresie care se foloseste si in afara relatiei de cuplu. Salutul este un astfel de semn. Incercarea unica de atragere a atentiei femeii de catre un barbat printr-un zambet, salut sau initiere de conversatie, adica o initiere usoara de curtare, este normala precum cea a femeii insasi fata de un barbat. Complimentul poate fi un astfel de semn daca se refera la un nivel cat mai departat de intimitatea fizica a femeii. De exemplu, un compliment la ceea face femeia sau cum se imbraca, este un astfel de semn discret. Un compliment risca sa devina prea explicit daca se refera la corpul ei.
Aceste semne sunt suficiente. Femeia intelege ca barbatul e interesat de ea si va trece ea insasi la etapa a 5-a, a acceptarii, daca va considera de cuviinta. O mare parte din femeile care sustin teoria initierii exclusiv feminina a curtarii au in minte exact aceasta etapa, ceea ce se suprapune cu principiile traditionale ale curtarii. Voi arata insa in articolele urmatoare ca feministele radicale urmaresc si inteleg altceva din aceasta etapa.
Barbatii comit in general o mare eroare cand trimit mesaje mai explicite de curtare unei femei care a raspuns deja cu un mesaj mai putin intim la mesajele anterioare. Daca aceste semne emise de persoana ce initiaza curtarea sunt prea explicite atunci ele pun invariabil cealalta persoana in incurcatura, in conditiile in care ea nu consimte la construirea unui cuplu cu persoana respectiva. Oricarei persoane, fie ea barbat saue femeie, trebuie sa ii fie data optiunea de refuz discret al continuarii curtarii. Doar daca femeia raspunde in aceeasi directie, cu mesaje mai explicite decat cele de stimulare venite de la persoana initiatoare, atunci semnele pot deveni explicite, si eventual trece la apropierea de cuplu. Altfel, sansele apropierii sunt nule, iar efortul curtarii este lipsit de sens.
Regulile traditionale premergatoare curtarii consolideaza apropierea graduala intre membrii cuplului. Tot ce trebuie sa facem este sa le adaptam la viteza contemporana. Apropierea dintre parteneri trebuie sa se faca treptat, indiferent daca se face rapid sau nu. In acest caz nu mai conteaza daca barbatul sau femeia initiaza curtarea; daca gradul de discretie ii ofera celeilalte persoane o marja suficienta de a refuza continuarea curtarii, fara a fi pusa in dificultate, atunci lucrurile se rezolva de la sine si nu mai apar aceste probleme semnalate de unele femei. Iata ca nu e nevoie de reinventarea rotii. Nu e nevoie de introducerea acestei noi reguli de initiere exclusiv feminina de curtare, ci de preluarea si ajustarea la spiritul contemporan a acestor norme deja date de la traditie
Exista doua situatii in care aceste principii sunt radical incalcate. Prima este aceea a barbatilor care ofera semne prea explicite de initiere a curtarii si nu lasa loc de refuz elegant femeii abordate. Cealalta este cea a interpretarii salbatice a semnului discret ca hartuire sexuala sau viol de catre feminismul radical. O sa le analizez in continuare pe fiecare.
Postări
Niciun comentariu:
Write comments