4.10. Propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii în raport cu natura psio-afectiva umana

4. Propunerea feminista de initiere exclusiv feminina a curtarii. 

4.10. Propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii în raport cu natura psio-afectiva umana

Acest articol este continuarea celui precedent

English version soon

a. Conflictul dintre forma ancestrala si cea civilizata a instinctului sexual

La nivelul bazic al instinctului sexual din lumea animala etapa a 3-a a curtarii in perioada de rut nu inseamna refuz absolut al imperecherii. Refuzul categoric al femelei spre imperechere in lumea animala se intampla doar cand maternitatea se suprapune peste perioada de rut a masculului, conform cu ciclurile anotimpurilor. Acesta este cazul ursului, unde maternitatea dureaza cam 18 luni. Femela nu poate accepta imperecherea atunci cand se afla deja in stare maternala, pentru ca gestatia i-ar afecta dezvoltarea puiului deja existent. Desi este mai mica decat masculul, totusi devine foarte violenta atunci cand un mascul incearca sa se apropie de ea si puiul ei. Asa se intampla si la lei. Atata timp cat alapteaza, femela nu intra in calduri si nu e interesata de imperechere. Insa daca grupul e preluat de alti masculi, ei ucid mai intai puii pentru ca femelele sa reintre in calduri, si abia apoi se pot imperechea cu ele.

In perioada de rut refuzul femelei este doar provizoriu. El este doar intarziere pana in momentul propice ovulatiei femelei sau incalzirea masculului pentru atingerea apogeului formei fizice. Masculul dominant este cel ce decide refuzul categoric al imperecherii in perioada de rut pentru masculii inferiori. Femela se poate imperechea si cu un mascul inferior daca masculul dominant permite asta sau e suficient de abil sa scape de represaliile acestuia. Asa ceva se intampla la caracatita, unde cate un mascul inferior fizic il inseala pe cel dominant, luand aparenta unei femele aproape de a intra in calduri. Cel dominant il tolereaza in preajma femelelor, crezand ca e femela; insa intr-o clipa de neatentie al celui dominant, cel inferior isi schimba repede pigmentatia si se imperecheaza cu una dintre ele. De asemenea unii masculi din specia Garter de serpi secreta feromoni feminini pentru a fura caldura celorlalti masculi, care chiar il iau drept femela si incearca sa se imperecheze cu el. Desi la aceasta specie nu exista mascul dominant, totusi competitia e mare si se imperecheaza doar cel cu abilitati fizice mai mari. Preluand caldura de la ceilalti, acest truc ii ofera sanse mai mari acestor masculi inselatori de a se imperechea cu femelele, aflate in inferioritate numerica.

La om lucrurile sunt mai complicate. In primul rand nu exista o perioada de rut, asa ca omul se poate imperechea pe toata perioada anului. Apoi, omul poseda arme letale, ceea ce a exclus lupta dintre masculi pentru dominatie asupra femelelor, conform ierarhiilor luptelor libere din lumea animala. Cel mai puternic mascul uman poate fi invins de cel mai slab, prin siretlic sau ambuscada. Prin urmare, nu exista un barbat dominant, care sa impiedice imperecherea unei femei cu unul inferior, daca ea doreste asta. Exista competitie intre barbati in diferite domenii, care aduc popularitate celui mai abil si accesul la cea mai dorita/atractiva femeie. Insa superioritatea unuia nu implica excluderea celorlalti din spectrul femeilor disponibile spre imperechere. Cu unele exceptii, barbatii dominanti se limiteaza la o singura partenera asa ca raman femei si pentru cei inferiori pe scara ierarhica. Astfel ca in civilizatia umana rareori au existat razboaie pentru cuceriri de femei. Razboaiele s-au creat si inca se creeaza pentru resurse si alte interese de acest fel.

Civilizatia i-a adus instinctului sexual feminin acest rol nou de a respinge categoric avansurile unui barbat pe care femeia il considera inferior. Societatea umana in toate formele ei de organizare a venit in sprijinul acestui nou rol al femeii, condamnand violul. Dar, o astfel de supraornamentare a instinctului a intrat in conflict atat cu forma sa ancestrala, cat si cu normele precurtarii existente in diferite comunitati si descrise aici  si aici . Apoi, instinctul masculin sexual ancestral nu raspunde la simplul refuz (cultural) feminin. Desigur, societatea niciodata nu va accepta ca el sa se manifeste liber, fara restrictii. Urmand aceasta regula, binecunoscutul slogan feminist „nu inseamna nu”, este total indreptatit si justificat. Nici un barbat nu trebuie sa continue curtarea sau avansurile fata de o femeie care nu arata interes clar spre asa ceva.

b. Refuzul categoric instinctului sexual feminin spre imperechere in cultura umana

Pedepsele aplicate de societate pentru incalcarea acestor norme inhiba pulsiunea sexuala (instinctuala) a barbatilor care ar trece peste consimtamantul femeii si ar recurge la viol. Dar asta nu inseamna ca daca este inhibata in actiunea exterioara, ea ar fi cumva prohibita si la nivelul radacinii pulsionale. Realitatea psihologica a aratat ca inhibitia exterioara a unei pulsiuni nu conduce la eradicarea ei din campul vectorilor de dorinta. Datorita faptului ca pulsiunea sexuala (instinctuala) este mai veche si mai puternica decat aceste norme ale civilizatiei, ea ramane activa. Chiar daca este controlata de aceste norme, ea astepta in latenta un moment de relaxare a acestor gardieni psihici pentru a iesi la suprafata. Si, pe masura ce pulsiunile sunt reprimate, ele acumuleaza energie si lovesc mai puternic in aceste garzi ale civilizatiei incastrate in mintea umana.

Instinctul sexual masculin, atat uman cat si animal, raspunde prin contractare pulsionala doar la conflictul cu complexul traumatic antrenat de bataia adversarului. Bataia dintre masculi poate tempera pulsiunea sexuala doar provizoriu. De aceea inhibitia instinctuala este doar temporara. Daca nu este ucis sau lasat cu invaliditati in urma luptelor, pana la urma masculul invins isi va lua revansa in fata rivalului. Insa asa ceva nu poate fi acceptat in civilizatia umana. Incercarea de apropiere a unui barbat de o femeie nu mai poate fi stopata conform modelului salbatic din lumea animala, adica prin violenta inainte de savarsirea propriuzisa a unei fapte criminale. Tipul acesta primitiv de rezolvare a unor astfel de conflicte nu mai poate fi folosit in societatea umana a statului de drept *. Un raspuns violent al unei autoritati oarecare fata de o initiere discreta sau explicita a curtarii este nejustificabil, dupa cum am aratat aici . De aceea, inhibat prin norme sociale, instinctul sexual va presa constant pentru exprimari camuflate sau modificate formal, dupa modelul descris de psihanaliza.

Peste acest model de confuzie psiho-instinctuala s-a suprapus si fenomenul mobilitatii omului modern. Perspectiva relocarii a dus fie la separarea cuplurilor fie la refuzul suplimentar al femeilor de a se implica intr-o relatie cu barbati din mediile sociale pe care vor sa le paraseasca. Asa ceva a adus o problema in plus. In trecut oamenii rareori isi paraseau comunitatile. Asa ca partenerul de viata era ales dintr-un spectru limitat de potentiali parteneri. Stilul de viata contemporan, cu mobilitatea si idealurile sale sadite in sufletul omului de rand, a facut ca potentialii parteneri sa isi doreasca mai mult decat o relatie tipica pentru respectiva comunitate. Daca cineva isi doreste sa urce pe scara sociala, si sa ajunga intr-un loc diferit decat cel in care se afla, atunci acea persoana e mai putin disponibila sa intre intr-o relatie specifica acelei comunitati. Atat femeia cat si barbatul aflati in aceasta situatie comunica intr-un fel sau altul disponibilitatea naturala de a intra intr-o relatie. Insa idealurile lor sunt mai inalte decat cele intrevazute de relatia cu pretendentii din mediul proxim, asa ca nu accepta construirea de relatii cu ei. Asa ca discrepanta originara de interese ale instinctului sexual masculin si cel feminin a fost dublata de aceste idealuri mult prea mari pe care individul le are dinspre ideea de cuplu.

c. Logica binara Da/Nu pusa in fata logicii complexe a instinctului sexual

Am aratat in articolele anterioare ca reintoarcerea la principiile de baza ale bunelor maniere  , regasite in regulile si etapele premergatoare curtarii, poate rezolva multe din problemele contemporane ale abuzurilor emotionale. Insa ele au un punct slab, care le face sa esueze in scopul lor. Conform cu dinamica ancestrala a instinctului (consolidata in lumea animala), aceasta inhibitie exterioara poate fi ocolita de pulsiunea devenita din ce in ce mai puternica. Aceasta supraexcitatie instinctuala poate gasi o fisura in baricada normelor sociale care o inhiba. Acest punct slab este etapa a 3-a premergatoare curtarii, privind cumpanirea femeii . Aceasta regula incurajeaza exprimarea pulsiunii sexuale in mod sublimat, prin dragoste spirituala. Asa ca, tinand cont de presiunea atinsa, ea isi gaseste pe aici o portita de manifestare.

Pentru instinctul sexual feminin uman etapa a 3-a premergatoare curtarii este decisiva si poate face diferenta intre imperechere sau nu. Dar, in lipsa unor pretendenti superiori fizic, moral sau social, etapa aceasta tinde sa ofere in paralel semnale opuse celui de refuz. Ambivalenta aceasta in semnal este specifica dinamicii instinctului sexual feminin. Ea nu este originata in factorul psihopatologic isteroid, desi acesta el o poate amplifica, conform cu reperele sale afectiv-comportamentale. Insa semnalul contradictoriu fata de persoanele de sex opus este parte din instinctul sexual feminin, asa cum s-a consolidat el de-a lungul milioanelor de ani de evolutie. La animalele de prada observam comportament agresiv al femelei in calduri fata de masculul atras de feromonii secretati de ea. Instinctul sexual feminin uman nu e departe de emiterea unor astfel de mesaje contradictorii

De aceea, tot ce declara o femeie in materie de dragoste sau partener sexual trebuie luat si in sens negativ. Cei structurati cu o minte analitica, logica (de cele mai multe ori barbati, dar si femei) nu pot intelege asta. De aici si celebrele glume cu incapacitatea barbatului de a intelege dorinta femeii. Femeile, la randul lor glumesc pe seama unilateralitatii masculine in interpretarea semnalelor feminine, si o pun pe seama obtuzitatii sexuale masculine. Ignorarea semnalelor negative din mesajele ambivalente feminine este specifica logicii binare Da/Nu specifice mentalitatii practice masculine. Insa si instinctul dar si psihicul masculin emit semnale contradictorii, autoreglative. Presiunea unui libido deja reprimat, (dar nu anihilat, si tocmai de aceea ajuns astfel foarte puternic) isi gaseste exprimarea prin aceasta etapa a 3-a a precurtarii. Pe fondul emiterii de semnele ambivalente, instinctul sexual si psihicul masculin le preia doar pe cele pozitive, chiar daca ele sunt mai slabe. Refuzul categoric al femeii de a accepta curtarea este interpretat de instinctul sexual masculin ca pe o invitatie de plusare spre a scoate cea mai buna versiune a sa.

El isi creeaza astfel o realitate proprie pozitiva, percepand doar aceasta latura permisiva a mesajelor ambivalente emise de instinctul sexual feminin. Aici atat instinctul cat si psihicul preiau carmele judecatii precum o psihoza, creandu-si propriile fantasme. In ciuda semnalelor de refuz ale femeii, indiferent daca concomitent cu ele se manifesta si semnale de acceptare, judecata masculina presata de un libido puternic va percepe doar pe cele pozitive. Cu cat refuzul ei de a intra intr-o astfel de relatie este mai categoric, cu atat el este interpretat de pretendenti in mod natural ca facand parte din cochetaria specifica etapei a 3-a . De aceea feminismul a si tinut sa afirme cu tarie ca „nu inseamna nu”, conracarand propriile semnale pozitive manifestate concomitent. Aceasta autoreglare accelerata a semnalelor contradictorii face ca tautologia „Nu inseamna nu” sa se transforme in „nu inseamna nu, adica nu”, pe masura ce vehementa refuzului este dublata de semnale pozitive ambivalente si mai evidente.

Pentru logica binara (matematica) aceste semnale se exclud unele pe altele fara sens. Insa pentru interesul principial al instinctului sexual feminin, logica acestui semnal contradictoriu este perfect justificabila. Ea se manifesta conform cu etapa a 3-a premergatoare curtarii, si are rolul de a selecta cele mai bune gene ale masculului aflat in cea mai optima forma. Scopul ei este acela de a da cat mai mari sanse de supravietuire puilor si dezvoltarii speciei. Chiar atat de primitiv cum pare instinctul, totusi el nu se poate reduce la o masina de calcul care functioneaza cu valori de genul „adevarat” sau „fals” ** .

Atat barbatii cat si femeile considera ciudatenia afectiv-comportamentala specifica fiecaruia ca fiind naturala pentru ca fiecare o simt asa in natura lor. Fiecare ignora propria perceptie deformata a propriilor dorinte si le judeca pe cele ale sexului opus dupa criteriile reductioniste ale acestei logici binare. Acuzate din exterior sau de propria perceptie logic-binarista de ambivalenta, femeile isi scot la lumina semnalele negative date barbatului refuzat. Conform acelorasi prejudecati ale logicii binare si barbatii ignora semnalele negative datorita presiunii orbitoare a instinctului care cauta portite de satisfactie. Aceasta presiune instinctuala se manifesta si la femeile insele prin semnale scapate de controlul vehementei refuzului. Si unii si altele insa pierd din vedere dinamica foarte complexa a psihicului, mult mai complexa decat cea a masinilor contemporane.

Nu putem accepta manifestarea libera a instinctului sexual care ar duce la violuri, dar acesta nici nu poate fi stopat subit cu un „nu” repetat obsesiv. Iar teoria initierii exclusiv feminine a curtarii exact asta face. In acelasi fel, nici „da”-ul feminin nu inseamna tot timpul „da”. Pentru intelegerea umana din acest moment al civilizatiei instinctul sexual pare o entitate psihopatologica ambivalenta in comunicare si comportament. Numai faptul ca ne-a adus pana aici trebuie sa ne convinga ca el nu este lipsit de strategie. Instinctul sexual determina un comportament foarte sofisticat menit sa atinga scopul sau primordial, respectiv selectarea spre reproducere ale color mai performante gene, si sansele maxime de supravietuire a puiului si speciei.

d. Dinamica psiho-afectiva a dragostei spirituale

Acest conflict intre normele sociale si instinct, sau intre pulsiunilor contradictorii ale instinctului insusi, este generator de cultura si de psihic in general, conform cu fenomenul psihic al sublimarii descris de psihanaliza. Asemenea unui animal de prada starnit de fuga prazii sa o urmareasca, si barbatul refuzat de o femeie este starnit sa dea si mai mult si sa o impresioneze spre a forma un cuplu cu ea. Pasiunea starnita pentru persoane nepotrivite, iubirile imposibile, se intampla si astazi, dupa ce regulile acestea s-au mai elasticizat. Barbatii slabi incalca in mod brut aceste norme si recurg la viol, atunci cand pot. Insa cei mai dotati intelectual si spiritual recurg la o incalcare diferita, fantasmatica a acestor norme, in mod cultural.

Regulile curtarii sau cele premergatoare ei sunt menite sa protejeze cuplurile sudate, sau sa interzica barbatilor de tip omega sa aiba acces la femei situate peste statutul lor social, conform cu insusi principiul selectivitatii instinctului sexual. De fapt aceasta caracteristica este specifica instinctului sexual al celor bine plasati pe scara sociala. Pentru cei aflati la baza piramidei sociale, instinctul le comanda exact invers, respectiv sa incerce sa curteze o persoana aflata pe o treapta sociala superioara. Un astfel de comportament apare conform etapelor apropierii dintre sexe in sensul imperecherii, asa cum s-au consolidat inca din lumea animala. Dar cei din clasele superioare nu au fost total feriti de experienta incalcarii acestor norme pe care tocmai clasa lor a instaurat-o. In epocile trecute, in aceasta situatie putea ajunge oricine avea ghinionul sa isi piarda partenerul. Numeroasele boli si razboaie au dus la asa ceva. Regulile sociale exterioare privind curtarea au functionat o perioada insa instinctul sexual a fost mai puternic uneori si le-a spart.

Un astfel de sentiment de dragoste intensa are dezavantajul general ca incalca intr-adevar principiile etapizarii traditionale premergatoare curtarii, fiind prea explicit in etapa a doua . Am descris in acel articol care sunt riscurile ignorarii acestor etape. El poate sa incalce inclusiv regulile clar afirmate in comunitate, precum cea a inelului/verighetei. Aceasta este o regula mult mai clar afirmata pentru toti membrii societatii decat codul bunelor maniere. Aceasta institutie reuseste sa comunice faptul ca respectiva persoana se afla intr-o relatie stabila, si ca aceasta relatie este protejata de regulile si restul institutiilor societatii insasi. Insa, in anumite cazuri, inelul/verigheta de pe degetul persoanei fata de care s-a aprins o pasiune mai mult intretine acest foc, decat sa-l stinga. Incercarea de curtare contrar acestor reguli va aduce probleme deoarece aceste institutii sociale sunt atacate. Si prin ele este atacat insusi fundamentul societatii.

Insa, pe de alta parte el ridica in mod sincer persoana iubita mult deasupra oricarei alte persoane. Cu cat pasiunea pentru persoana iubita e mai puternica, cu atat in instinctul sexual sublimat se uneste cu cel matern (anaclisis) si cu complexele sale adiacente. Si, cu cat absoarbe mai multe astfel de pulsiuni din proximitatea sexualitatii, cu atat dragostea devine o religie personala a celui ce trece prin aceasta experienta. In mod ciudat, prin astfel de stari trec tocmai persoanele care nu consimt la institutiile religioase traditionale recunoscute de stat. Dimpotriva, cu cat o persoana e mai credincioasa conform principiilor acestor institutii, cu atat sublimarea catre un potential partener sexual este mai redusa. Se poate spune ca imaginea parentala este mai coerent proiectata in persoana unei entitati imuabile (Dumnezeu) decat in cea a unei persoane concrete, cu defectele si viciile sale. Mircea Eliade a descris foarte fidel acest „ateism”, care isi creeaza propria religie in lucrurile mercantile. Dar tocmai din acest motiv el e mai curand un nihilism traditionalist decat un ateism in adevaratul sens al cuvantului.

Din acest punct de vedere acest sentiment nu numai ca nu incalca unul dintre principiile codului bunelor maniere (punerea interlocutorului mai presus), dar si devine model pentru acest mod de a relationa cu cineva. Ei bine, societatea nu doar ca accepta asa ceva, dar il si cauta cu obstinatie. Oricine isi doreste o astfel de evaluare din partea cuiva. Intensitatea acestui sentiment il face de dorit de femeile care n-au trait o astfel de experienta. Dragostea precum in povesti aduce si anumite riscuri precum cele descrise de mine aici . Dar majoritatea femeilor sunt dispuse sa-si asume riscurile incalcarii regulilor si etapelor premergatoare curtarii, precum adolescentii care sar si ei peste ele graba de a trai asa ceva cat mai repede.

Majoritatea feministelor (inclusiv unele radicale) nu vor sa interzica exprimarea unor astfel de sentimente explicite, atunci cand ele sunt autentice. Problema consta in criteriile de autenticitate dupa care ele decid care sunt autentice si care nu. La asta contribuie si nestatornicia acestui sentiment pe termen lung, chiar daca e sincer si trait cu intensitate maxima. Fie ca se deriva in relatie amoroasa sau nu, dragostea spirituala se termina dupa o anumita perioada, fie de durere fie de satisfactie. In primul caz ea e „invatatura de minte”, deoarece o dragoste netraita provoaca mai multa suferinta decat fericire. In celalalt e obisnuinta, care ulterior devine chiar plictiseala. Incetarea comunicarii din primul caz si scaderea intensitatii ei provoaca suferinta si femeii, nu doar barbatului refuzat. De aceea unele femei se indoiesc de autenticitatea ei originara.

Pe aceasta tema am gasit putine dezbateri intre feministe deoarece e foarte greu de ajuns la un punct comun intre ele. Sunt unele feministe care vor interzisa comunicarea si a sentimentelor de dragoste spirituala, pe motiv ca ar provoca disconfort conform acestei lipse de discretie in exprimare care incalca regula a 2-a a precurtarii. In acest punct feminismul ia o alura ultraradicala, ce intra in conflict nu doar cu feminismul moderat dar si cu cel radical. Acele prostituatele ascunse, acele femei isteroide si acele lesbiene care se ocupa cu astfel de militantism (repet, nu toate aceste categorii sociale sunt feministe) relationeaza diferit la semnalele de dragoste spirituala.

Pentru prostituatele ascunse un barbat care se indragosteste in acest mod de ele este de dorit, pentru ca le creste „valoarea” pe piata amorului in ochii potentialilor clienti. Daca e si bogat atunci el divine insusi „sensul vietii”. Pentru femeile isteroide, un astfel de barbat indragostit spiritul e de dorit, pentru ca le alimenteaza narcisismul. Insa povestea tine doar pana in momentul in care el da semne ceva mai clare ca ar dori o relatie. Si atunci, de obicei, lucrurile devin ceva mai complicate, deoarece isteroida poate arata ostilitate la semnele lui explicite. Unii isi mentin pasiunea, insa altii isi pierd rapid interesul. Iar acest fapt ii creeaza isteroidei un sentiment de abandon care se poate manifesta prin ostilitate maxima fata de el in diferite contexte sociale. In acest moment al evolutiei pasiunii lui, ele sustin teoria ultraradicala a interzicerii comunicarii si sentimentelor de dragoste spirituala. Insa daca apare la orizont un alt barbat indragostit de ele isi schimba iarasi optica, si chiar pozeaza un inceput de relatie special pentru a-l umili pe primul… Pentru lesbiene, un barbat indragostit spiritual de ele le poate oferi un oarecare sentiment de satisfactie. Insa nici ele nu raspund pozitiv unor semnale explicite din partea lui in sensul construirii unei relatii amoroase, din motive de orientare sexuala. Si, si lor le displace cand acesta inceteaza sa mai arate interes pentru ele. Din aceasta cauza nu exista unanimitate in privinta acestei teme. Unele dintre feministe oscileaza intre a accepta si a interzice comunicarea nesolicitata a sentimentelor de dragoste spirituala. Despre cele care isi mentin in mod vehement pozitia in interzicerea comunicarii sale conform cu teoria initierii exclusiv feminine a curtarii voi scrie mai detaliat in articolul urmator.

* Putem aici intrevedea in interesul de interzicere a initierii masculine a curtarii o dorinta a insusi instinctului sexual feminin bazic de a vedea doi masculi stabilind ierarhia, inainte de a-i oferi acceptul celui mai puternic pentru imperechere.

** Pentru niste obiecte care functioneaza singure, aceste dispozitive par niste minuni, iar creatorii ei niste dumnezei. Insa sa nu uitam, tehnologia noastra cea care pare superavansata nu a reusit inca sa creeze o banala aripa de libelula.

Gabriel Baldovin

»»  read more

4.9. Inoportunitatea politica a propunerii initierii exclusiv feminine a curtarii

Acest articol este continuarea celui precedent

English version soon

a. Ineficienta normelor sociale in preventia crimelor si abuzurilor emotionale asupra femeilor

Codul traditional al bunelor maniere e suficient pentru a stopa la nivel ideal crimele si abuzurile emotionale asupra femeilor. El implica diminuarea sinelui in favoarea apropiatului, si centrarea pe nevoile acestuia. Daca spiritul lui este aplicat la perioada premergatoare curtarii, atunci nu vor mai exista nici abuzuri de tip Casanova si nici violuri. Desigur, principala lui problema este faptul ca normele sale sunt incalcate la nivel concret. Ei bine, propunerea de initiere exclusiv feminina a curtarii nu va putea stopa crimele si abuzurile emotionale asupra femeilor, dupa cum cele vechi din acest cod de bune maniere nu o fac. Ea singura nu e eficienta, dupa cum am aratat deja aici  .

Deocamdata ea functioneaza partial in lumea educata a universitatilor sau a inaltei clase. Ea ii descurajeaza temporar pe potentialii abuzatori de tip Casanova ajunsi accidental din alte medii acolo. Daca exista un anturaj elevat, atunci barbatii cu tendinte abuzive si criminale sunt stimulati sa se ridice la acelasi nivel si sa se comporte conform acestor norme elegante. Ei nu isi pot aplica trucurile de agatare specific strazii intr-un mediu universitar populat pentru ca orice fel de astfel de comportament e ignorat si chiar condamnat. Dar asa ceva nu functioneaza in totalitate. Acolo unde nu exista un astfel de mediu social, cei fara o educatie in acest spirit renunta la bunele maniere, si comit abuzuri emotionale si crime sexuale, conform cu mediul in care s-au format.

Atat si abuzurile de tip Casanova, dar si violurile au loc atunci cand comunitatea nu este prezenta spre a le dezaproba colectiv. In majoritatea campusurilor universitare au loc violuri, in ciuda implementarii sale la nivel colectiv. Din acest exemplu putem vedea ca femeile sunt in siguranta intr-un mediu populat, unde oricum se simteau in siguranta si inainte de implementarea acestei reguli. Am aratat in articolul acesta  sau in acesta  faptul ca interzicerea initierii pasnice a curtarii unei femei de catre un barbat nu va rezolva problema hartuirii sexuale si violului. Cei care comit aceste crime incalca prevederile legale deja existente, precum si regulile curtarii existente in codul bunelor maniere. Asa ca ei nu se vor opri in a incalca si aceasta noua regula de politete din moment ce nu tin cont de cele vechi. Asadar, chiar daca aceasta noua regula ar fi implementata in intreaga masa a societatii, ea tot nu ar functiona, la fel cum insusi codul bunelor maniere nu a prins in mediile marginale.

b. Inutilitatea normei de initiere exclusiv feminina a curtarii pentru femeile dominante

Pe langa ineficienta unei astfel de noi norme de „bune maniere” in prevenirea crimelor si abuzurilor emotionale asupra femeilor, ea este si inutila fata de femeile care chiar o pun in practica. Rolul feminitatii in dinamica formarii cuplului a fost supradimensionat partial odata cu epoca moderna, care a dat independenta femeilor, pe masura ce drepturile lor au devenit egale cu cele ale barbatilor. Cateva dintre ele l-au acceptat, luandu-si in serios un rol foarte activ in societate. Altele s-au dovedit superioare majoritatii barbatilor, inclusiv in domenii traditional consacrate barbatilor. Acesta este cazul femeile liberale, antreprenoare, cu personalitate dominanta. Au existat astfel de femei in toate epocile consemnate in istorie. Se poate intelege ca aceste femei controleaza si decid cuplul cat si mediul in care traiesc. Unele dintre ele ajung sa decida chiar viitorul comunitatii lor. Initierea exclusiv feminina a curtarii, este tipica pentru o astfel de femeie, dupa cum e insasi initiativa unei mai bune administrari a domeniului in care activeaza. Datorita puterii lor organizatorice, acest gen de femei sunt foarte respectate de comunitate si societate.

Feminismul moderat le-a dat ca exemplu le-a luat ca model pentru justificarea drepturilor egale intre barbati si femei. Feminismul radical a mers mai departe si le-a dat ca exemplu pentru a demonstra o fantomatica superioritate de gen a femeilor fata de barbati. Insa tipul de femeie cu adevarat dominanta descris mai sus este rar, chiar daca foarte vizibil. Majoritatea femeilor si-au pastrat statutul selectiv-receptiv, conform constitutiei feminine naturale. Teoria marxista a matriarhatului, conform careia femeia in general detinea puterea politica si controlul asupra formarii cuplurilor a fost infirmata de studiile ulterioare de antropologie culturala. Totemismul matriliniar descris de Levi Strauss* si alti antropologi, cu regulile sale, folosit in societatile tribale, era menit sa evite incestul prin interzicerea casatoriilor intre membrii aceluiasi semn totemic. Transmiterea matriliniara a semnului totemic era menita sa interzica in principal relatiile amoroase atat intre parinti si copii dar si intre frati si surori. Imaginea femeii in productiile artistice primitive avea aceasta explicatie si nu reflectarea vreunei supraputeri politice a ei, asa cum credea Marx. Credinta cum ca femeia a avut un rol politic mai activ decat barbatul in etapele evolutiei umane este o eroare.

c. Conflictul teoriei initierii exclusiv feminine a curtarii cu insasi natura feminitatii

Pe langa ineficienta fata de scopul ei principal pentru care ar fi implementata in societate, propunerea de initiere exclusiv feminina a curtarii aduce un dezavantaj mentalitatii traditionale. Ea tinde sa limiteze mai intai libertatile conservatorilor in materie de relatii amoroase. Spre deosebire femeia dominanta descrisa mai sus, pentru femeia cu mentalitate conservatoare, sau pentru o tanara neexperimentata social, initierea exclusiv feminina a curtarii vine ca o povara in plus. Ea loveste in rolul atractiv si selectiv consolidat instinctual al feminitatii. O astfel de permutare pe care unele feministe o incearca in acest moment al civilizatiei nu are sanse de reusita pentru ca sunt foarte multe femei insele care nu o accepta. Nu toate femeile care imbratiseaza aceasta propunere vor un rol mai activ in dinamica cuplului.

Am aratat in acest articol ca in lumea mamiferelor masculul are un rol ceva mai activ privind curtarea, in timp ce femela are rol selectiv-receptiv. In acelasi fel, in cultura traditionala umana barbatul a fost cel care a initiat o relatie ce se putea termina cu o casatorie. Desi au existat si exista cateva exceptii, regula generala e aceea ca femeia se face placuta si asteapta iar barbatul e cel care o place si initiaza. La fel ca in lumea animalelor, in mod principial masculul uman are un rol ceva mai activ in dinamica curtarii. Femela umana este receptiva sau refractara la propunerea venita de la el. E natural ca barbatul sa initieze discret o curtare si sa avanseze in ea pe masura ce primeste semnale ca femeia e interesata de asa ceva. In societatile cu un grad de civilizatie avansat barbatul a fost cel care a dat semne mai mult sau mai putin explicite de interes in curtare, iar femeia fie i-a raspuns pozitiv prin semne la fel de explicite, fie negativ, prin semne de dezinteres. Excluderea regulilor traditionale din comportamentul de curtare si inlocuirea lor cu una singura, specifica femeilor dominante, este un atac la adresa sexualitatii si afectivitatii umane naturale.

Sunt femei carora nu le displace sa fie complimentate de straini in spatiul public populat. Complimentele necunoscutilor nu le enerveaza precum pe unele feministe. Dimpotriva, asa ceva reinvie provizoriu multor femei feminitatea ce a ajuns aplatizata mai mult sau mai putin intr-o relatie rutinata. Unele isi arata satisfactia fata de asa ceva, iar altele si-o ascund. Acest gest se datoreaza faptului ca nu vor sa iasa din relatia in care se afla sau nu vor o relatie cu cel care le-a abordat. Ele considera ca daca si-ar arata satisfactia atunci initiatorul ar putea intelege ca a primit acceptul sa continue in curtare. Din cauza asta prefera sa nu arate ca le-ar placea complimentele.

In lumea tinerilor si adolescentilor baietii abordeaza fete necunoscute in mod regulat pentru initierea relatiilor amoroase. Videoclipurile pieselor difuzate de canalele specializate in muzica dance abunda de situatii in care necunoscuti se apropie emotional „urgent” unii de altii, calauziti de inspiratia ritmurilor. Am mai mentionat ca lipsa de timp sau migratiile economice specifice stilului de viata contemporan au facut ca aceste reguli sa fie ignorate. In ciuda unor esecuri amoroase cu barbati Casanova sau persoane ce practica prostitutia ascunsa (atat barbati cat si femei) , multe cupluri au luat nastere in urma initierii curtarii fara a tine cont de aceste reguli. Nu mi se pare normal, si ar fi bine daca cei vizati s-ar ajusta acestor norme sociale. Ele au fost concepute cultural sa ii ajute in gasirea unui partener mai potrivit. Insa daca aceste persoane aleg acest gen de curtare minima e alegerea lor si nu pot fi fortati sa se civilizeze.



d. Sensul propunerii initierii exclusiv feminine a curtarii pentru grupurile sociale diferite care adera la ea

Masura initierii exclusiv feminine a curtarii este perceputa diferit de grupurile sociale care adera la ea. Fiecare dintre ele intelege altceva din ea, sau urmareste altceva de la ea, in functie de mentalitatea specifica fiecarui grup. Cele mai multe dintre grupurile care adera la aceasta propunere se multumesc cu codul traditional al bunelor maniere. Acest cod traditional de maniere elegante poate inlocui mult mai eficient scopul social al initierii exclusiv feminine a curtarii. El a promovat constat constructia relatiilor amoroase in spiritul rabdarii, atentiei si obedientei fata de partenera in interiorul curtarii si casatoriei. Daca asa ceva se extrapoleaza catre perioada premergatoare curtarii atunci dispar si problemele disconfortului unor mesaje prea explicite. Din pacate, aceste reguli nu au fost promovate in intreg corpul social. Unele dintre normele sale sunt invechite fata de spiritul egalitarist contemporan dintre sexe. Apoi, ele au ramas norme alese doar pentru clasele superioare. Conditia umila a majoritatii contemporanilor a facut ca acest set de reguli ale curtarii sa nu fie cunoscute. In lipsa unor reglementari clar oferite de o educatie propice pe tema curtarii, multe femei se simt reprezentate de aceasta propunere de ea. O cautare a acestui set de norme pe internet sau la biblioteca poate tempera nevoia asta de revolutie antitraditionalista a feminismului cu aceasta noua norma.

Exista interese legitime ale femeilor de a nu fi deranjate cu prea multe tentative de initiere de curtare. Femeile foarte frumoase, starurile media, si alte celebritati inclusiv masculine sunt afectate de o prea mare afluenta de pretendenti si admiratori care le deranjeaza constant cu propuneri de initiere de curtare. Femeile normale vor un rol mai mare in dinamica formarii cuplului, conform cu spiritul egalitarist contemporan si impotriva spiritului obedient traditional pe care trebuia sa il arate femeia. Ele nu isi doresc neaparat povara responsabilitatii construirii relatiei prin initiere exclusiva, ci doar sa aiba libertatea de a alege partenerul cel mai potrivit, fara a fi deranjate de ceilalti. Insa tocmai lor le prieste mult mai bine atat codul bunelor maniere privind curtarea, cat si setul de etape premergatoare despre care am scris in acest articol .

Exista femei casatorite care adera la aceasta mentalitate de initiere exclusiv feminine a curtarii pentru ca se afla in discordanta de apetit sexual cu sotul. Dupa cum am mai mentionat mai sus in acest studiu  , ele vor ca actele sexuale sa fie mai rare, in acord cu propriul apetit. Insa nu au curajul sa discute despre asta in mod serios cu sotul, sau se tem de consecinte neplacute precum racirea relatiei sau chiar divortul. Asa ca in subsidiar ele cred ca o astfel masura le pot favoriza indirect. Apoi, femeile fericite in cuplu, cele anxioase, lesbienele si prostituatele de lux nu vor deloc sa fie asaltate cu mesaje explicite de initiere a curtarii din partea barbatilor. Primele nu vor pentru ca chiar nu isi mai doresc altceva. Anxioasele nu vor astfel de mesaje pentru ca le sperie perspectiva unui viol sau alte abuzuri emotionale. Lesbienele nu au orientare heterosexuala, deci nu sunt interesate de asa ceva. Iar prostituatele de lux nu vor ca barbatii instariti sa stie ca ele au o astfel de meserie, si ca mimeaza afectiunea si pasiunea ce „s-a starnit” pentru ei. Ele urmaresc o facilitare a intereselor financiare cat mai mari prin aceste relatii si nu vor sa fie abordate de barbati cu potenta financiara medie; jucand rolul de dive, ele vor sa pacaleasca barbatii foarte instariti care nu le intrevad trucurile. In acelasi fel acele femei isteroide care o sustin vor o facilitare a intereselor libidinal-seducatoare. Pentru ele, seducerea si abandonarea sedusului are functie de orgasm mintal, dupa cum am descris in detaliu aici.

Observam ca sub aparenta legitimitate a acestei norme, ultimele doua grupuri sociale ascund si interese obscure ale unor anumite femei. Pentru prostituatele mascate aceasta norma asigura un interes financiar bazat de minciuna. Pentru femei isteroide ea acopera nevoia lor insatiabila de scandal. Codul bunelor maniere aplicat in perioada precurtarii poate sa reechilibreze lucrurile. Femeile oneste pot sa faca apel la el. Atat regulile si etapele premergatoare curtarii, cat si cele din interiorul ei, sunt deja afirmate de codul bunelor maniere. Aceste norme traditionale sunt suficiente pentru a regla noile probleme dintre sexe din societatea contemporana. Asa ca imchei acest articol in aceeasi nota in care l-am incheiat si pe cel anterior  , trimitand catre auto-educarea si asumarea normelor traditionale ale curtarii, atat pentru barbati dar si pentru femei. Or fi ele vechi si neacceptate in totalitate, insa au avantajul de a fi fost consolidate timp de peste o mie de ani, intr-o perioada in care socializarea dintre sexe nu era conditionata de lipsa de timp ca astazi.

Feministele radicale, (dar si cele moderate ce uneori tind sa le sustina ideile) trebuie sa invete ca incalcarea acestor norme de catre initiatorii stradali de curtare nu justifica un raspuns jignitor din partea lor, si nu poate face obiectul incriminarii juridice. Cei lipsiti de maniere elegante nu au fost vreodata condamnati in istorie, ci doar ignorati. Exceptie a facut-o lipsa de comportament manierat fata de membrii familiilor regale, care putea aduce mai rapid sfarsitul unui membru al claselor inferioare. Insa asa ceva nu se mai intampla astazi. Plus ca eu unul pariez ca feministele radicale nu fac totusi parte din vreo familie regala, in ciuda (sau tocmai) narcisimului lor bovaristic… Jignirea pe care unele dintre ele o aduc unui astfel de initiator explicit de curtare este la fel de neeleganta precum incalcarea lui a normelor premergatoare curtarii. In acest caz e greu sa ii ceri cuiva sa nu se abata de la codul bunelor maniere in relatiile cu tine daca tu insuti nu o faci si recurgi la comportamente, gesturi si cuvinte josnice.

Pe de alta parte si barbatii trebuie sa invete sa foloseasca natural aceste norme, la fel ca masculii din lumea mamiferelor, fara mijloacele de constrangere specifice societatii clasice sau chiar contemporane! Succesul imperecherii depinde de urmarea, nu de incalcarea lor. Dupa ce aceasta etapa e parcursa lucrurile se pot regla de la sine, precum s-au reglat in societatile clasice echilibrate. O exceptie de la aceasta regula este data de spiritele poetice, care incalca aceste reguli in scop spiritual. Propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii intra in conflict si cu acestea, dupa cum voi arata in urmatorul articol .

* Levi Strauss – Gandirea salbatica

Gabriel Baldovin

»»  read more

4.8. c. Abordarea in spatiul public din postura de necunoscut: cel mai prost loc de initiere a curtarii de catre barbati

Acest articol este continuarea celui precedent

English version soon

4.8. c. Abordarea in spatiul public din postura de necunoscut: cel mai prost loc de initiere a curtarii de catre barbati


Mai departe am sa analizez excesul venit din cealalta parte, cea masculina, printr-o semnalizare prea explicita a disponibilitatii de initiere a curtarii. Aceasta este abordarea explicita stradala sau prin retelele de socializare. Asa ceva creeaza disconfort majoritatii femeilor. Multa vreme am crezut ca acest disconfort de care ele se plang s-ar datora unei constitutii psihopatologice anxioase, care interpreteaza drept agresiune un gest de politete. Exista femei care se incadreaza in acest tipar psihopatologic, si despre ele am scris aici  si o sa mai scriu in detaliu in articolele urmatoare. Ele in general interpreteaza politetea comunitara drept semn explicit de initiere de curtare. Dar nu la aceste cazuri ma refer, ci la acelea ale abordarii explicite a femeilor din partea barbatilor in scopul curtarii. Asa ceva nu este un gest de politete comunitara. Politetea comunitara este menita sa armonizeze relatiile sociale intre membrii comunitatii. Dimpotriva, curtarea si sexualitatea este un comportament de excludere a unei parti din comunitate din functia de reproducere in scop selectiv. Curtarea este o competitie a calitatilor fizice genetice individuale, acoperita de un ambalaj politicos. Asadar se afla la antipodul politetii, care inseamna o reducere a individualitatii personale in favoarea ridicarii statutului personal al celorlalti.

O abordare prea explicita din postura de necunoscut are sens din optica instinctului sexual masculin. Acesta trebuie sa fie disponibil oricand spre imperechere. Insa pentru optica selectiva specifica instinctului sexual femeiesc asa ceva este impropriu. Din acest motiv abordarile explicite de initiere masculina a unei relatii din postura de necunoscut provoaca disconfort si pentru o femeie normala, nu doar pentru cele anxioase. Exista patru cauze pentru acest disconfort, legate cumva una de cealalta. 1. Prima este aceea ca abordarea explicita a unei femei pe strada sau in oricare din spatiile publice in scopul initierii curtarii incalca cel putin 2 din cele 4 dintre reguli traditionale premergatoare de curtare descrise in primul articol al acestei serii. Ele se refera la cunoasterea in prealabil a potentialului partener sau prezentarea sa de catre o persoana de incredere. De cele mai multe ori astfel de practici incalca si regula a 4-a, cea legata de rangul social inferior al celui ce recurge la asa ceva. Cei mai multi initiatori stradali de curtare isi incearca norocul pe femei mai aratoase sau mai bine imbracate decat ei. Evident o astfel de practica saboteaza interesul principial selectiv al sexualitatii femeiesti.

Femeile sunt total indreptatite sa ceara o educatie a regulilor curtarii prin care sa nu fie excluse din decizia pe care o ia un barbat in ceea ce le priveste, propunandu-le o relatie amoroasa mai mult sau mai putin explicit. Fara un astfel de semn explicit din partea lor, trecerea peste etapa a 5-a premergatoare curtarii este o lipsa clara de respect la adresa femeii. Indiferent de cat de frumos ar fi gestul barbatului, daca el ignora etapa a 5-a, fara a i se da femeii posibilitatea sa aleaga, conform cu etapa a 3-a, atunci femeia se poate simti ca o prostituata careia i se cumpara dragostea, dupa cum am precizat mai sus.

2. La aceasta se adauga si incalcarea etapei a 3-a a curtarii descrisa in acest articol  . Cele mai multe dintre femeile care se trezesc abordate pe strada se simt excluse din constructia relatiei in urma unei astfel de abordari, si e normal sa refuze astfel de propuneri. Chiar daca rangul social sau calitatile unui barbat ce abordeaza explicit o femeie pentru a forma un cuplu, sunt asemanatoare sau chiar superioare cu ale ei, sansele lui de reusita sunt mai mici. Numai faptul ca el decide sa faca asta in spatiul public, precum orice altcineva, il descalifica in ochii selectivi ai receptivitatii amoroase feminine. Practic el a facut un lucru pe care orice barbat il face. S-a contopit cu majoritatea, ceea ce nu e foarte atractiv pentru o femeie. Singurul lucru care l-ar putea scoate din aceasta mediocritate incompatibila cu interesele selective ale sexualitatii femeiesti, este un gest exceptional, o vorba de duh sau altceva. Din pacate lucrurile astea nu vin la comanda…

Incercarea de apropiere emotionala a unui barbat fata de o femeie fara acceptul ei explicit a fost dezavuata in trecut si este si astazi. Societatea contemporana abuzeaza in mod constant de neutralitatea unei persoane pentru a-i forta acceptul spre o relatie sau alta  , dar asta nu e decat o carpeala a dictaturii si sclaviei in culorile libertatii. In acelasi fel, fortarea acceptului unei femei spre apropiere emotionala este un semn al abuzului. In conditiile in care unele femei sunt santajate pentru a accepta o viata sexuala mai intensa cu sotii, o astfel de initiativa accelerata si unilateral-masculina de relatii intime nu este apreciata de ele.

3. Cea de-a treia cauza este teama normala pentru societatea noastra a femeilor fata de criminalii sexuali. Mult timp am crezut ca aceasta teama este exagerata, apreciind-o ca simptom fie de paranoia (in forma de persecutie), fie a unei nevroze anxioase, fie a unei tulburari de personalitate de tip paranoid (sau traumatic). Exista intr-adevar femei care se suprapun peste aceasta psihopatologie. Insa, dincolo de aceasta minoritate femeile normale chiar traiesc un pericol real. Dupa ce m-am uitat peste statisticile oficiale ale criminalitatii sexuale oferite de stat, mi-am dat seama ca traim o adevarata conspiratie privind violenta fata de femei  . Statele cu presiune sociala masiva si fara protectie sociala fata de marginali, precum SUA, Rusia, China, Romania si multe altele, pur si simplu protejeaza criminalii sexuali  .

Asa ca toate femeile au motive serioase sa se teama nu doar de necunoscuti, dar chiar si de cunoscuti, chiar daca statisticile spun clar ca un abordator stradal nu este un violator. Nu toate femeile sunt experte in statistica violurilor si criminalitatii sa stie ca acest gen de barbati nu sunt proxeneti mascati sau violatori. Intr-o societate care nu ofera date statistice clare despre violuri, rapiri si ucideri sadice de femei, e normal ca o femeie sa interpreteze pe un abordator stradal ca fiind un potential violator. Sau, chiar daca ele cunosc statistica ce arata ca violatorul nu este un abordator stradal, totusi poate ca nu vor sa-si asume aceste riscuri, chiar daca ele sunt minime. Asa ca sansele lor de a primi acceptul pentru curtare in aceste locuri sunt mai mici decat in altele. Si, e de indicat ca barbatii sa incerce mai curand in alte parti decat pe strada.

4. In sfarsit, cea de-a patra cauza a reticentelor femeilor fata de abordatorii necunoscuti din spatiul public sunt abuzurile emotionale. Un barbat care sta la panda pe strada si propune relatii intime femeilor este un potential Casanova. El trece de la o femeie la alta, nu se opreste la niciuna si lasa in urma lui suferinta. Am descris aceste comportamente aici  , asa ca nu reiau ce am scris acolo. Datorita abuzurilor emotionale pe care le poate crea, el e ocolit de femei. Un initiator stradal de curtare nu se poate deosebi de un abuzator, iar femeile nu sunt dispuse sa riste.

In mod special fiecare barbat care recurge la asa ceva trebuie sa stie ca strada e unul dintre cele mai proaste locuri de initiere a curtarii. Barbatii care o practica au impresia ca pot sparge aceste norme puternic consolidate in constiinta umana, doar pentru ca se cred speciali. Dupa esec, ei constata cu surprindere ca sunt respinsi, si uneori se comporta nedemn in fata acestui refuz, jignind sau abuzand femeia Ei intr-adevar trebuie informati mai consistent in privinta acestei greseli, dat fiind ca n-au reusit sa o inteleaga singuri.

Regula a 4-a premergatoare curtarii, respectiv a concordantei statutului social, ar trebui sa fie inteleasa si asumata in mod special. Barbatii trebuie educati inca din scoala sa nu devina agresivi sau jignitori fata de femeia care le refuza curtarea atat in acest context stradal dar si in alte contexte si in alte interese. Sloganul feminist „nu inseamna nu” este perfect justificat si trebuie aplicat in relatiile interumane in general, nu doar in cele ale curtarii. O propunere venita de la oricine nu trebuie neaparat acceptata ca in Evul Mediu dupa criteriul superioritatii de clasa sau de gen.

Un barbat care trece direct la propunerea de relatii intime poate avea succes in fata unor femei grabite sau frapate de originalitatea abordarii directe. Cele 4 reguli traditionale sunt suficiente pentru a reglementa relatiile dintre barbatii normali care initiaza curtarea stradala si femeile normale care o accepta sau o refuza. O incercare discreta de socializare poate deriva in curtare daca femeia abordata da semne evidente in acest sens. Daca ea nu ofera astfel de semne, orice efort e in zadar. Dupa ce au fost ignorati, multi barbati trec la a oferi semne si mai explicite in loc sa isi arate o versiune mai buna a lor, conform cu etapa a 4-a a curtarii. Dar in acest moment ei incalca primele doua reguli traditionale premergatoare de curtare, si sansele de reusita a abordarii sunt aproape 0.

Esti poet? Ai un public care te apreciaza? Atunci, da. Poti sa risti intre a avea succes la o astfel de abordare pe strada sau in alt spatiu public, asumandu-ti si umilinta de a fi respins. Poeti, cel mai probabil, mult mai mari au fost respinsi in trecut. Daca te crezi mai valoros decat ei, atunci, da, poti sa-ti incerci norocul. Dar, ai grija ca s-ar putea sa fi evaluat sub nivelul tau real odata cu asumarea acestui risc!

d. Solutii traditionale pentru femei spre a evita complicatii in urma abordarilor inoportune


Pentru o femeie normala disconfortul unei abordari nepotrivite nu este atat de mare incat sa faca o scena sau o criza de irascibilitate. Sunt insa altele care cauta cu obstinatie scandalul, si se comporta seducator prin vestimentatie limbaj si gesturi. Daca barbatul se intampla sa fie si ceva mai timid sau nesigur pe el, atunci isi gasesc si ele momentul propice sa-l umileasca in vazul tuturor. Este o reactie disproportionata venita iata din partea unor femei, care nu trebuie incurajata.

Apoi, exista situatii in care acest gen de femei interpreteaza salbatic un semn discret de initiere a curtarii ca lipsa de respect, hartuire sexuala sau viol. Pentru a contracara asa ceva e suficienta argumentatia de pana acum: gesturile sau conversatiile discrete cu care se poate testa disponibilitatea femeii spre a accepta curtarea se aplica si in alte contexte decat acela ale curtarii. Asa ceva nu poate fi nici interzis si nici incriminat pentru ca se foloseste constant in societate. Lipsa de entuziasm al femeii in fata acestui semn discret e un criteriu pentru incetarea curtarii. E suficient un astfel de raspuns reticent, nu unul agresiv sau umilitor pentru cel ce a incercat initierea.

O astfel de regula simpla s-a practicat in trecut si se practica si astazi pana cand feminismul radical s-a trezit sa ostracizeze orice semn facut de un barbat, indiferent cat de discret ar fi. Dupa cum am aratat intr-un articol anterior  initierea pasnica de curtare nu este agresiune, nici hartuire sexuala si nici viol. In video-ul de mai jos se poate vedea un exemplu de femeie, care devine agresiva si aproape ca sare la bataie cu un barbat pentru ca a salutat-o fara sa o cunoasca.



Canalul care prezinta aceasta filmare este unul vadit principial antifeminist si misogin pe alocuri. E posibil ca scena de mai sus sa nu fie una genuina, ci sa fie o caricaturizare a feminismului in general, din partea numerosilor sai oponenti. Insa el prezinta o realitate a feminismului radical de a interpreta salbatic un semn discret. Reactia din acest video este o vadita exagerare fata de un astfel de semn discret, chiar daca el incalca regula a 4-a premergatoare curtarii mentionata mai sus, respectiv compatibilitatea rangului social. O sa revin la analiza detaliata a acestei exagerari in articolele viitoare. Deocamdata ma multumesc doar sa o aduc in discutie ca exces de zel.

Refuzul cultural uman absolut al femeii de a intra in jocurile curtarii, conform cu regula a 4-a premergatoare curtarii, dictata de stratificarea sociala umana, provoaca o confuzie instinctuala. Refuzul ei este interpretat de instinctul sexual masculin drept trecere la etapa a 3-a a curtarii, ca stagnare. Dupa cum am amintit deja in acest studiu, in perioada traditionala cand clasele sociale erau izolate ermetic, barbatul aflat pe o treapta ierarhica inferioara nu putea initia etapa a doua de curtare catre o membra a unei clase superioare. Dar asta nu insemna ca instinctul era si el amortit de regulile exterioare ale societatii. In perioada de tampon al epocii clasice cu cea industriala, regula a 4-a premergatoare curtarii a inceput sa fie ignorata, conform instinctului. Refuzul institutional absolut i-a facut pe romantici sa pluseze. Productii culturale remarcabile au luat nastere astfel. „Luceafarul” este una dintre acestea. „Suferintele tanarului Werther” este alta. Eminescu s-a tot plimbat „pe langa plopii fara sot”, insa idealul accederii la o clasa superioara prin intermediul dragostei s-a realizat doar la nivel fantasmatic, in „Sarmanul Dionis”. Orice barbat a putut vedea pe pielea lui ca refuzul sau obstacolele in fata persoanei iubite i-au intaratat mai curand pasiunea decat sa i-o opreasca. Un barbat mai mult sau mai putin marginal, fara talentul figurilor culturale de mai sus mai mult e incitat de un refuz duplicitar si pervers de la o femeie isteroida.

Femeile, avand o doza mai mare sau mai mica de isterie in ele, simt instinctiv asta. Si uneori pluseaza catre seductie lipsita de interes concret de curtare doar pentru aceasta exersare a fortelor proprii. Trebuie insa sa isi asume riscurile unui astfel de joc. Un barbat marginal, umilit in viata de zi cu zi de numeroase frustrari isi poate varsa furia pe o femeie care se aventureaza in astfel de jocuri. Sloganul feminist „nu inseamna nu” este justificat pentru femeile decente. Insa isi pierde din consistenta in cazul femeilor isteroide seducatoare. Acestea ajung sa fie abuzate de barbati care interpreteaza senzualitatea lor ca accept al etapei a 5-a a curtarii. Statul nu poate si nu trebuie sa acopere aceste jocuri ale lor. Femeile in general trebuie sa fie atente la modul in care refuza un astfel de marginal social care le abordeaza pe strada. Un refuz umilitor pentru el le poate aduce neplaceri, asa ca in acest caz e nevoie de diplomatie. In principiu, femeile cam stiu in ce consta aceasta diplomatie, fie ca sunt normale fie ca sunt isteroid-seducatoare. Eu voi trece in revista mai jos trei solutii pentru aceasta problema pentru a sublinia inca odata ca societatea a rezolvat cu mult inainte aceste probleme. Ele trebuie doar preluate si adaptate la conditiile lumii contemporane.

Reintoarcerea la institutia inelului/verighetei e suficienta pentru a semnaliza faptul ca o femeie nu doreste o abordare in spatiul public de catre un barbat, in cazul in care o astfel de frustrare minora e perceputa atat de supradimensionat. Insa intoarcerea la aceasta institutie trebuie sa se faca onest si consistent. Sunt femei care-si dau inelul jos de pe deget pe strada nu din motive de aroganta metajustitiara, ci pentru a semnaliza ambivalent disponibilitatea pentru recuplare. Iar cand „oferta” e nemultumitoare ele invoca dreptul la liniste. Intr-adevar nici barbatii marginali care abordeaza femeile la intamplare, pe banda rulanta, fara diferentiere, nu se comporta echitabil. Dar si femeile care practica asa ceva intra intr-un joc periculos de-a abuzul. O sa revin la aceasta tema in articolele urmatoare.

Pe de alta parte, abordarile directe venite dinspre barbati in mediile de socializare pot fi stopate prin refuzul de acceptare a urmaririi sau de includere in lista de prieteni a necunoscutilor in retelele de socializare, daca frustrarea initierii curtarii este atat de mare. Exista in principalele retele de socializare aceasta posibilitate de refuz al contactului. Numai ca, da, aceste femei practica un conflict dubios de interese. Ele sunt nehotarate intre doua lucruri care la un moment dat intra in conflict unul cu celalalt. Pe de o parte ele au nevoie de avantajul popularitatii in respectiva retea, venit de la aprecierile si comentariile pozitive ale necunoscutilor. Astfel de „prieteni” le apreciaza activitatile si le ridica statusul in ochii altora. Din acest motiv ei sunt primiti in cercul de prieteni din respectiva retea de socializare online. Insa atunci cand acesti „prieteni” devin vorbareti prin mesaje private, lucrurile nu mai sunt placute pentru ele, si vor schimbarea regulilor sociale de abordare. In aceeasi situatie se afla si femeile care s-au casatorit din interes si nu din dragoste, si se trezesc la jumatatea vietii ca nu-si mai gasesc identitatea, si se simt folosite in cuplul marital. Practic dilema „prietenilor” din retelele sociale online reia la nivelul virtual dilema sotiei casatorita mai mult din ratiuni materiale, sau a prostituatei de lux care are nevoie de admiratia celorlalti pentru a-si ridica pretul serviciilor, dar e incurcata abordarile lor.

Cea de-a solutie de evitare a disconfortului este vestimentatia adecvata locului si momentului. La punctul C din acest articol  am aratat ca evitarea vestimentatiei sumare, provocatoare in spatiile urbane dubioase este o solutie universala pentru problemele venite de la abordari prea dese. Am sa revin la aceasta tema in articolele urmatoare pentru ca aici exista o dezbatere cu privire la „educarea” marginalilor spre a nu aborda astfel de femei seducatoare. Aceasta dezbatere e mai ampla si cu teme mai diverse si de aceea o sa-i dedic un articol separat. Deocamdata ma multumesc in a arata ca o astfel de precautie e o solutie diplomata pentru evitarea acestui gen de neplaceri pe termen scurt, pentru a nu produce confuzii printre barbati asa cum a patit comediantul din video-ul de mai jos.

Iată că nu e nevoie de nicio revoluţionare a iniţierii exclusiv feminine a curtării. Etapele şi regulile tradiţionale premergătoare curtării sunt suficiente. Pe de o parte cele mai importante etape ale curtării, 1 şi 5 sunt cele decise de femeia însăşi. Iar astea sunt cele mai importante. Propunerea de iniţiere exclusiv feminină a curtării este deja acoperită de această normă tradiţională. Apoi, o relaţie de cuplu cu un bărbat pasiv e de nedorit pentru majoritatea femeilor. Voi reveni la acest subiect cu mai multe detalii în articolele următoare. Voi expune în ele argumente auxiliare în defavoarea propunerii feministe de iniţiere exclusiv feminină a curtării şi de incriminare (fie şi doar morală) a salutului fără consimţământ. Urmează 3 articole în care voi descrie conflictul teoriei iniţierii exclusiv feminine a curtării mai întâi cu mentalitatea tradiţional-conservatoare , apoi cu spiritele poetice şi dragostea spirituala, şi apoi cu însuşi feminismul moderat.

Gabriel Baldovin

»»  read more

4.8. Nu e nevoie de alta regula privind curtarea, ci de actualizarea etapelor si regulilor traditionale premergatoare curtarii la stilul de viata contemporan

Acest articol este continuarea celui precedent

English version soon

Am aratat in acest articol ,  care sunt regulile traditionale premergatoare curtarii. Aceste reguli si etape sunt la fel de bine incastrate in constiinta umana a curtarii precum insele normele sociale. Cei mai multi dintre oameni urmeaza instinctiv aceste reguli. Cei care le incalca sunt minoritari. Societatea nu le spune clar, insa traditia a promovat mereu rabdarea, nu doar in relatiile amoroase, ci in toate activitatile umane. In codul bunelor maniere, la pag 8 din documentul de mai jos, se poate vedea ca rabdarea este una din regulile primei intalniri cu o femeie in scopul curtarii.


Protectia si concentrarea pe interesele si nevoile femeii sunt parte din regulile propriuzise premergatoare curtarii acoperite de acest cod traditional de comportament social elevat. Din pacate o conditie sociala umila nu a avut acces la acest cod.

Astazi accesul la internet a permis un astfel de contact, insa unele dintre regulile sale nu mai sunt in acord cu feminismul normal al societatii contemporane, care sustine egalitatea dintre sexe. Acestea sunt egulile 3, 6, 7, 9, 10, 12, 16, 19, 21 si partial 14 din acest set de reguli premergatoare curtarii https://bunele-maniere.com/2015/03/31/cum-sa-fii-un-gentleman-21-de-sfaturi-pentru-domni/ propus de un anumit cod de bune maniere. Indiferent de variatiile acestor reguli, recunoastem in ele numitorul comun care exista la toate. Si de aceea aceste norme afirmate clar de catre inalta societate au ajuns desuete.

Iata ca ele, desi au functionat bine intr-o societate traditionala, au devenit usor inaplicabile astazi. Traim intr-o societate noua. Schimbarile frecvente ale locului de munca ii fac pe multi sa renunte la aceste reguli. Mobilitatea oamenilor contemporni si mentalitatea corporatista fac ca relatiile interumane sa se schimbe. Nu e timp pentru aplicarea regulilor si etapelor premergatoare curtarii, asa cum au fost ele consolidate traditional. Pe langa lipsa de timp, izolarea specifica societatii contemporane aduce cu sine lipsa de prieteni. Asa ceva implica atat ingustarea orizontului de selectare a unui partener cat si slabirea regulii a doua premergatoare curtarii, adica a facerii cunostinta prin intermediul apropiatilor. Presiunea singuratatii sau/si a impulsurilor sexuale face ca aceasta regula sa fie uitata. E chiar ironic ca, intr-o lume suprapopulata, unele persoane sa nu isi gaseasca jumatatea potrivita.

Dinamica sociala, libertatile reiesite din elasticizarea granitelor claselor sociale au condus la confuzii precum in cazul regulilor sociale in general. Posibilitatea de intrerupere a sarcinii sau de vindecare prin tratament in urma unei eventuale imbolnaviri cu transmisie sexuala, a facut ca femeile sa fie mai deschise la a accepta o astfel de ignorare a acestor reguli si etape, atat premergatoare cat si cele propriu-zise, ale curtarii. Prin urmare normele generale traditionale ale curtarii au ajuns sa fie abandonate, sau slabite. Un stil de viata ciclic, cu suisuri si coborasuri, cu schimbari de anturaje, prieteni sau chiar familie, poate sa-si permita sa renunte la aceste reguli traditionale. Adolescentii tind sa sara constant peste aceste ele, datorita grabei lor de a ajunge adulti. Insa constanta esecurilor amoroase odata ajunsi adulti ii face sa se ajusteze mai curand lor decat sa mearga pe cont propriu cu crearea unor norme personale. Renuntarea la normele traditionale doar pentru ca sunt invechite, a adus probleme de neimaginat, precum riscurile de abuzuri si suferinta psihica la un moment dat pentru toti. Stilul de viata contemporan le-a abandonat, insa ele au fost create tocmai pentru a impiedica abuzurile emotionale la care s-a (re)ajuns din pricina ignorarii lor. Asa ca e cazul ca aceste norme sa fie sterse de praf si refolosite in societate, acolo unde nu intra in conflict cu mentalitatea egalitarismului de gen. Nu tot ce e traditie e de ignorat si de respins vehement.

a. Riscurile renuntarii totale la regulile si etapele premergatoare curtarii


In trecut cuplurile se formau in comunitate si partenerii rareori o paraseau. Pe langa frustrarile unor impulsuri sexuale nesatisfacute, in trecut alegerea partenerului se facea in spiritul fidelitatii. In aglomerarile urbane traditionale occidentale cuplurile se alegeau in functie de experienta parintilor de a alege cea mai buna varianta de partener pentru copilul lor. Criteriile principale de alegere a partenerului de viata nu erau cele de astazi. Frumusetea, exceptionalul, extraordinarul, pe care le cautam noi astazi la partenerul de viata, erau criterii secundare in trecut. E adevarat ca si oamenii semanau mult, deoarece aveau cam aceleasi infatisari si preocupari. Dar cel mai important criteriu de formare a unui cuplu era ca partenerul sa fie sanatos si cei doi sa-si petreaca cat mai mult timp viata impreuna. Daca unul dintre ei se imbolnavea sau murea la mijlocul vietii, atunci posibilitatea celui ramas in viata de reunire cu un alt partener era mica. Din acest motiv casatoria era o strategie de viata in care se implica intreaga familie.

Spre deosebire de acele vremuri, cuplurile zilelor noastre se formeaza in urma unei simpatii speciale pe care cei doi o resimt inainte unul pentru celalalt. Dragostea premaritala nu era nespecifica timpurilor in care etapele curtarii s-au cristalizat in lumea animala. Dragostea intre parteneri venea dupa ce se forma cuplul. In societatea contemporana occidentala rareori se mai intampla asa ceva. Astazi cel mai important pentru o relatie este acea scanteie care face pe persoana indragostita sa viseze la diferite lucruri, altele decat sanatatea partenerului. In lipsa acestei scantei femeia nu trece la etapa a 5-a, a acceptului  . Separat sau in continuarea acestei scantei, interesele partenerilor in functie de nivelul de civilizatie se schimba si ele. Au aparut mai nou diferente de optiuni si frecventa a impulsurilor libidinale. Ele nu creeaza neaparat incompatibilitati de cuplu, insa nici satisfactii. Asa ca omul contemporan testeaza din ce in ce mai mult aceasta latura, pe masura ce preferintele sexuale devin din ce in ce mai excentrice.

Am aratat in acest articol  ca exista un fond psihopatologic care respinge in bloc orice initiere masculina a curtarii, indiferent cat de discreta ar fi. Aproape de aceasta categorie se afla femeile care fie au un partener hiperlibidinal, sau care au ele insele un libido scazut  . Insa nu toate refuzurile femeilor de acceptare a curtarii se datoreaza unor simptome psihopatologice. O femeie normala nu accepta curtarea in principal datorata faptului ca barbatul nu indeplineste criteriile regulii a 4-a sau a etapei a 3-a premergatoare curtarii . Daca un barbat sare peste aceasta etapa in initierea curtarii, atunci femeia poate interpreta acest gest ca fiind o evaluare a ei ca prostituata de catre el. Ceea ce nu e tocmai ceea ce femeile isi doresc de la o relatie... In acelasi fel se poate intampla si invers: barbatul care se trezeste cu o propunere prea explicita de curtare din partea unei femei o poate interpreta gresit ca prostituata, desi ea poate chiar vrea sa construiasca o relatie de cuplu.

Daca am fi o specie cu putini indivizi, atunci imperecherea din sansa intalnirii ar fi justificata din nevoia de supravietuire a speciei. Probabil ca asta isi doresc cei care vor astfel de relatii. Dar nu suntem. Suntem specia de pradatori cu cea mai mare populatie. Femeile sunt obligate de insusi instinctul lor sexual sa fie selective, in virtutea principiilor sexualitatii femeiesti asa cum exista ea inclusiv in lumea mamiferelor. Socializarea cu o femeie, relatiile cordiale cu ea pe diferite planuri de interactiune nu inseamna si ca e dispusa sa accepte o relatie amoroasa cu partenerii sociali. Da, exista realitatea prieteniilor cu beneficii, insa asa ceva nu poate deveni o regula universala. Cine nu invata asta nu va avea prieteni femei nici in familie si nici in comunitate, ci doar niste subalterne care executa steril ordine.

Unele dintre regulile societatii traditionale sunt sexiste, discriminatorii. Am aratat mai sus cum insusi codul bunelor maniere a devenit invechit. Regulile sociale nu sunt date odata pentru totdeauna. Ele se schimba odata cu insasi societatea. In acelasi fel normele curtarii s-au schimbat si se schimba constant pe masura ce insasi societatea o face. Acestea pot fi accelerate si astfel se poate satisface nevoia contemporana de timp. Insa, nu trebuie total abandonate. Dupa ce sunt curatate de aceste inadvertente cu societatea contemporana, ele trebuie repuse pe tapet. Rabdarea promovata de acel cod al bunelor maniere postat in articolul anterior la pagina 8, este o regula ce curtare ce trebuie pastrata. Nu trebuie inventate alte reguli de curtare care sa le contrazica flagrant pe cele traditionale, doar pentru ca sunt traditionale. Societatea traditionala cu regulile ei trebuie privita cu mai mult respect si intelegere, pentru a prelua de acolo ce e bun si functional in societatea de astazi.

Atat teoria initierii exclusiv feminine a curtarii cat si abordarile explicite ale barbatilor din postura de necunoscuti vin pe un fond de necunoastere a acestor regulilor si etapelor premergatoare curtarii. Cei implicati nu au primit o educatie propice in acest sens, fie isi permit sa le ignore datorita statutului. Sunt unii cu conditie sociala umila nu le stiu. In familiile lor casatoriile erau aranjate de parinti, sau urmau unui viol care se transforma apoi in casatorie la presiunea familiilor sau a justitiei. Nu e ceva blamabil in asta. Majoritatea dintre noi avem conditie sociala umila. Iar asa ceva nu e nici macar rusinos. Mai curand e rusinos ce le-au facut clasele superioare, care fie i-au cucerit fie i-au atras pe „barbari” in starea de inferioritate sociala. Dar, acum daca acestea au reglementat aceste norme premergatoare curtarii, e bine sa le preluam si sa le folosim in intreaga masa a societatii. Nu e nevoie de reinventat roata, ci de preluare a ceea ce societatea deja a experimentat inainte.

b. Ce poate fi pastrat din regulile si etapele traditionale premergatoare curtarii


Dialogul. Constructia concomitenta a unei relatii de cuplu, venita din partea ambilor parteneri, va ramane o valoare perena in curtare. Ea a fost clar afirmata de codul manierelor elegante in trecut si trebuie pastrata si in viitor. Aceasta este o regula ce tine de fondul ancestral al instinctului sexual femeiesc si se va perpetua multa vreme de acum incolo in virtutea consolidarii ei profunde in factorul biologic. Asa ceva s-a facut constant si in trecut, fara insa a detalia explicit procesul acolo unde nu s-a verbalizat vreun cod de maniere elegante. Exceptand cazurile cand unul dintre parteneri are o conformatie psihopatologica depresiva, dependenta sau evitanta, la constructia unei relatii intime trebuie sa participe ambii membri ai cuplului, nu doar unul dintre ei, fie el femeie sau barbat. Apropierea emotionala si fizica trebuie sa se faca treptat prin accepturi reciproce ale avansarii in relatie. Aceste niveluri de constructie a relatiei de cuplu trebuie sa se faca prin semne discrete, care sa-i dea celuilalt, femeie sau barbat, posibilitatea de refuz elegant, fara a fi pus in dificultate, in cazul in care persoana interesata de formarea unui cuplu nu este interesanta.

Semnul discret inseamna acel gest sau expresie care se foloseste si in afara relatiei de cuplu. Salutul este un astfel de semn. Incercarea unica de atragere a atentiei femeii de catre un barbat printr-un zambet, salut sau initiere de conversatie, adica o initiere usoara de curtare, este normala precum cea a femeii insasi fata de un barbat. Complimentul poate fi un astfel de semn daca se refera la un nivel cat mai departat de intimitatea fizica a femeii. De exemplu, un compliment la ceea face femeia sau cum se imbraca, este un astfel de semn discret. Un compliment risca sa devina prea explicit daca se refera la corpul ei.

Aceste semne sunt suficiente. Femeia intelege despre ce ar putea fi vorba si va trece ea insasi la etapa a 5-a, a acceptarii, daca va considera de cuviinta. O mare parte din femeile care sustin teoria initierii exclusiv feminina a curtarii au in minte exact aceasta etapa, ceea ce este insasi normalitatea. Voi arata insa in articolele urmatoare ca feministele radicale urmaresc si inteleg altceva din aceasta etapa.

Barbatii comit in general o mare eroare cand trimit mesaje mai explicite unei femei care a raspuns cu acelasi tip de mesaj si nu a ridicat ea insasi miza curtarii, prin mesaje de raspuns mai explicite. Daca aceste semne emise de persoana ce initiaza curtarea sunt prea explicite atunci ele pun invariabil cealalta persoana in incurcatura, in conditiile in care ea nu consimte la construirea unui cuplu cu persoana respectiva. Oricarui partener fie el barbat, fie femeie, trebuie sa ii fie data optiunea de refuz discret al continuarii curtarii. Doar daca femeia raspunde in aceeasi directie, cu mesaje mai explicite decat cele de stimulare venite de la persoana initiatoare, atunci semnele pot deveni explicite, si eventual trece la apropierea de cuplu. Altfel, sansele apropierii sunt nule, iar efortul curtarii este lipsit de sens.

Regulile traditionale premergatoare curtarii consolideaza apropierea graduala intre membrii cuplului. Tot ce trebuie sa facem este sa le adaptam la viteza contemporana. Apropierea dintre parteneri trebuie sa se faca treptat, indiferent daca se face rapid sau nu. In acest caz nu mai conteaza daca barbatul sau femeia initiaza curtarea; daca gradul de discretie ii ofera celeilalte persoane o marja suficienta de a refuza continuarea curtarii, fara a fi pusa in dificultate, atunci lucrurile se rezolva de la sine si nu mai apar aceste probleme semnalate de unele femei. Iata ca nu e nevoie de reinventarea rotii. Nu e nevoie de introducerea acestei noi reguli de initiere exclusiv feminina de curtare, ci de preluarea si ajustarea la spiritul contemporan a acestor norme deja date de la traditie

Exista doua situatii in care aceste principii sunt radical incalcate. Prima este aceea a barbatilor care ofera semne prea explicite de initiere a curtarii si nu lasa loc de refuz elegant femeii abordate. Cealalta este cea a interpretarii salbatice a semnului discret ca hartuire sexuala sau viol de catre feminismul radical. O sa le analizez in continuare pe fiecare.

Gabriel Baldovin

»»  read more

4.7. Etapele premergatoare curtarii. Inadvertenta initierii exclusiv feminine a curtarii cu natura biologica

4. Propunerea feministă de iniţiere exclusiv feminină a curtării.

4.7. Etapele premergatoare curtarii. Inadvertenta initierii exclusiv feminine a curtarii cu natura biologica

Acest articol este continuarea celui precedent

English version soon

In sectiunea aceasta exista un argument in defavoarea initierii masculine a curtarii. Teoria initierii exclusiv feminine pare total indreptatita in acest context. Teama de ucigasi in serie este o realitate a societatii noastre pe care autoritatile incearca sa o carpeasca si sa o camufleze in stilul lor caracteristic. Insa in sectiunea anterioara am vazut ca nici initierea exclusiv feminina a curtarii nu este o solutie pentru stoparea criminalitatii sexuale si a abuzurilor afective. De fapt orice initiere stradala de curtare, fie venita de la un barbat, fie de la o femeie, este problematica; riscul de a intalni un sadic din postura de initiatoare a curtarii este la fel de mare precum acela de acceptare a ei. Asa ca efectele negative asupra femeilor a sadismului in societate nu poate fi contracarat de aceasta masura revolutionara.

Solutia la aceasta dilema se gaseste in lumea animala si consta in anumite etape premergatoare ale curtarii, la care ambii potentiali parteneri participa. Aceste etape au fost apoi preluate de societatea umana stabila, conservatoare, indiferent de gradul de dezvoltare tehnologica a acelei civilizatii. Aceste etape vin in completarea celor 4 reguli ale curtarii , dupa ce ele au fost indeplinite. Ele nu au fost clar descrise intr-un studiu global, sau intr-o cutuma oarecare, ci invatate de la familie prin exemple personale. Totusi aceste etape au functionat in zona sanatoasa a societatii umane din cele mai vechi timpuri, dupa cum si in cvasimajoritatea speciilor dezvoltate din lumea mamiferelor, adica a animalelor cele mai apropiate de noi. Aceste etape sunt urmatoarele (mascul si femela din lumea animala are inteles si de barbat si femeie din societatea umana):

1. Disponibilitatea femelei. In lumea animala femela semnaleaza disponibilitatea de imperechere, prin mijloace sonore, olfactive, auditive si vizuale. La om acest lucru se face in special pe cale vizuala, prin cochetaria feminina, respectiv prin costumul ei si alte metode de infrumusetare.

2. Raspunsul masculului. In lumea animala masculul miroase, aude, vede sau simte in alte feluri disponibilitatea femelei de imperechere. Dupa aceea el incearca sa o impresioneze prin calitati personale, fie de frumusete, fie de abilitate, fie de forta (prin eliminarea rivalilor sau alte gesturi). La om acest lucru se face prin gesturile galante precum daruitul de flori sau alte cadouri, politetea (uneori excesiva), cantatul, recitarea de poeme etc. In cazuri exceptionale, societatea traditionala a folosit si duelul intre pretendentii la aceeasi femeie in cazul in care ea nu a putut sa aleaga.

3. Cumpanirea femelei. In lumea animala femela nu se arata impresionata si e circumspecta. La speciile de pradatori solitari femela e chiar agresiva la apropierea masculului, desi tocmai ea fusese cea care-si semnalase disponibilitatea. La om acest lucru se face prin timiditatea si atitudinea initial rezervata a femeii. Rezervarea ei e fie reala, autentica fie teatrala, ascunzand entuziasm, pe care il comunica apoi deschis cu apropiatii. Desi pare inadvertenta la animale, sau chiar ipocrizie la specia umana, aceasta etapa are rol de stimulare maxima a masculului, o testare ulterioara a rabdarii si hotararii sale spre imperechere. De asemenea, aceasta stare il face sa isi arate cea mai buna versiune a lui, fapt decisiv pentru supravietuirea si prosperitatea puilor ce reies in urma imperecherii.

4. Stagnarea masculului. Este momentul de apogeu al seductiei, asa cum este urmarit de punctul anterior. In lumea animalelor el este momentul imediat urmator luptei cu rivalul sau inceperii pierderii interesului fata de stagnarile femelei. In urma acestui moment femela se decide sa faca ea insasi pasi decisivi spre imperechere, pentru a nu pierde momentul optim al formei masculului. Totusi, daca ambitia lui poate fi stimulata si mai tare, femela mai cocheteaza ceva timp pentru a-i atinge potentialul maxim. In aceste cazuri masculul isi asuma rolul activ si fugareste femela pana la urmatoarea etapa, cand se acupleaza cu ea.

5. Acceptul final al femelei. Acesta este momentul in care femela face pasul ea insasi catre masculul contrariat, aflat pe punctul de a renunta la curtare, sau nu mai evita contactul cu el ca in etapa a 3-a. Incepand de acum incolo corpul masculului se poate deteriora in urma ranilor sau poate intra intr-un recul de forma, iar acest fapt este inoportun reproducerii. Sexualitatea animala e in mare parte construita in jurul acestei etape. Fara acceptul final al femelei si initierea actului sexual de catre ea, imperecherea nu e posibila. La speciile de ierbivore unde masculii se lupta feroce intre ei, aceasta etapa este inutila, deoarece luptele scot deja maximul din potentialul masculin.

Sexualitatea si comportamentul de imperechere specifice speciei umane urmeaza pe cele din lumea animala. Diferenta este ca etapele apropierii partenerilor sunt mai lungi la om. Etapele curtarii sunt pe de o parte acte de demonstrare a abilitatilor fizice sau protectie pentru puii care se vor naste. Acestia trebuie sa se nasca exact in perioada de apogeu al resurselor de hrana. Perioada de rut din lumea animala e guvernata de ciclurile naturii si abundenta hranei. Pe de alta parte etapele curtarii sunt niste pacte de neagresiune, pe care partenerii si le promit unul altuia in timpul imperecherii. La mamifere si nu numai, femelele din speciile de pradatori sunt vulnerabile in timpul apropierii fizice, expunandu-si in fata masculului zona cea mai fragila, gatul. De aceea, parcurgerea acestor etape si castigarea increderii partenerei este o conditie indispensabila imperecherii.

Aceste etape au fost deseori ignorate in istorie, iar rezultatul a fost degradarea relatiilor de cuplu. Initial barbatii le-au ignorat, apoi si femeile. Datorita armelor sale diferentiate, unii si-au putut mult mai usor impune dominatia asupra semenilor, si implicit a femeilor. Femeile au fost cucerite prin amenintare si chiar violenta cu o armata superioara mai curand decat prin parcurgerea celor 5 etape. Asa a luat nastere in istorie violul, cu toate consecintele negative in cultura umana, pe care le stim. De aceea, in societatile umane traditionale rolul barbatului in curtare si decidere a raporturilor sexuale este mult mai mare decat cel al masculului animal. Discriminarile asupra femeilor sunt foarte vizibile in aceste momente ale istoriei. Din acest punct de vedere plangerile feminismului in general (fie radical, fie moderat) fata de excluderea traditionala a femeii din deciziile privind casatoria, sunt indreptatite. Barbatul traditional si-a arogat responsabilitati mult prea mari in raport cu cele ale femeii. O astfel de supradimensionare a aportului barbatului in constructia si consolidarea relatiei de cuplu a avut un revers neplacut, respectiv cel al rigidizarii sentimentelor femeii. Afectivitatea care il consolideaza a fost inlocuita cu santajul emotional si regulile stricte. Practic relatia de intimitate a fost inlocuita cu cea oficiala.

De aceea e bine ca aceste etape sa se numeasca premergatoare ale curtarii, la fel ca regulile premergatoare curtarii. Accederea in ele nu inseamna curtare propriuzisa decat dupa etapa a 5-a a acceptului femelei, chiar daca in lumea animala si chiar la om asta inseamna de multe ori acuplarea sexuala. Ceea ce inseamna sfarsitul curtarii si inceperea unei relatii amoroase. De aici incolo regulile propriuzise ale curtarii si consolidarii relatiei amoroase sunt stabilite de codul bunelor maniere. Regulile acestui cod variaza de la spatiu geografic la altul insa are un numitor comun: rabdarea fata de pasii constructiei relatiei si concentrarea pe dorintele femeii, punerea lor pe primul plan. In ceea ce priveste acest set de etape premergatoare ele nu sunt in niciun caz etape ale inceperii curtarii, ci un alt set de probe eliminatorii ale inceperii curtarii. Daca barbatul trece de etapa a 5-a, adica femeia i-a dat un semnal clar ca poate avansa in semnalele mai explicite, atunci se poate vorbi de o curtare in sensul propriuzis al termenului, in care ambii parteneri consimt. Pana atunci se poate vorbi decat de o tentativa de curtare a masculului care nu e echivalenta cu acceptul femelei.

Daca am considera aceste etape ca fiind etape ale curtarii propriuzise, atunci s-ar putea interpreta ca semnele oferite de mascul in etapa a doua ar fi o conditie suficienta a curtarii, ceea ce nu e normal. Si exact asta e problema in societatea noastra grabita; femeile sunt supuse unor mesaje prea explicite de incercare de initiere a curtarii, ceea ce a devenit neplacut pentru ele. Lipsa de raspuns sau raspunsul lipsit de entuziasm la etapa a 2-a este un semn ca femeia nu accepta curtarea si nu trebuie agasata cu mesaje mai explicite de acceptare. Deci, daca barbatul incepe curtarea prin etapa a 2-a, asta nu inseamna ca o si instituie pana cand femeia nu raspunde pozitiv.

Pe termen scurt se poate carpi o relatie sexuala bazata pe frica si amenintare. Insa pe termen lung asa ceva nu duce nicaieri. De aceea cultura umana s-a reintors la aceste etape ale curtarii din lumea animala. Dupa cum masculul animal o face, si barbatul uman asteapta acceptul final al femeii pentru a finaliza curtarea catre relatie afectiva, logodna sau casatorie, pe termen lung. Saltul peste aceste etape asimilate de cultura traditionala implica riscuri pe care fiecare si le calculeaza conform cu propriile interese.

Prima etapa premergatoare a curtarii este confundata cu ultima atat de unii barbati (Casanova) cat si de unele dintre feministe. Ignorarea codului bunelor maniere in materie de curtare, precum si emanciparea sociala contemporana care a exclus treptat pedepsele corporale i-a facut pe unii barbati sa incalce si regulile generale dar si etapele premergatoare curtarii dar si a bunelor maniere deja afirmate, aplicabile in interiorul cuplului. Disponibilitatea femelei mamifer spre imperechere, prin transmiterea de mesaje olfactive, auditive sau vizuale, nu inseamna si faptul ca ea se imperecheaza cu orice mascul. Exceptie fac aici speciile periclitate, cu putine exemplare, unde reproducerea trebuie facuta cu orice pret. Insa umanitatea nu se afla in aceasta situatie. Rolul biologic al sexualitatii este acela de selectie a celor mai optime exemplare pentru a-si perpetua genele si a se imperechea. Disponibilitatea de imperechere aduce cu sine si o ierarhizare a masculilor. La mamifere, o astfel de ierarhie se creeaza prin luptele intre masculi. Acestea sunt constante la cele cu populatie mare. La speciile cu populatie mica, eventual periclitate, precum tigrul sau leopardul patat (Clouded leopard) . La om, luptele pot deveni periculoase, asa ca ierarhia are alte reguli.

La om exista acelasi model de imperechere precum cel existent la mamifere. Prezenta unei femei frumoase pe strada nu inseamna si faptul ca ea si-a si dat acceptul pentru curtare, spre a forma o relatie, conform cu etapa a 5-a de mai sus. Barbatii Casanova cred ca rolul femelei este unul eminamente pasiv, se comporta precum niste soldati care au asediat si cucerit o cetate, si ii violeaza femeile fara sa le dea drept de decidere. Din acest punct de vedere feminismul are dreptate cand asemuieste acest tip de pradator emotional cu violatorii, desi, am aratat aici  , incercarea de initiere a curtarii nu este un viol.

Daca mentalitatea masculina de tip Casanova  exagereaza rolul masculului in actul imperecherii, la polul opus, si la fel de extremist, se afla mentalitatea feminist-radicala. Aceasta exagereaza rolul femelei/femeii in dinamica imperecherii. Teoria initierii exclusiv feminine a curtarii cade in extrema opusa. Asa ceva nu se intampla in lumea animala. Intrarea masculului in perioada de rut de la ierbivore nu depinde de chemari olfactive, sonore si vizuale ale femelei. Ambele sexe intra in perioada de rut in functie de anotimpuri si ciclurile abundentei vegetatiei, a hranei in general. Femela nu ii ofera acceptul masculului pentru imperechere doar intr-o anumita perioada, „cand are ea chef”. Semnalele olfactive ale femelei sunt indicii clare ca masculul trebuie sa o urmareasca cu predilectie pe aceea. Dar el e activ inainte de aceasta semnalizare si incearca constant femelele sa vada daca sunt receptive, dupa cum se vede in urmatorul video:



Refuzul unora dintre ele atesta faptul ca ele nu sunt pregatite iar el da. Cam cum se intampla frecvent si la om.

La leul de mare  imperecherea are loc pe un anumit tarm, unde masculii ajung cu cateva saptamani inainte de venirea femelelor. Logica unei astfel de comportament sta in diferenta de masa corporala intre masculi si femele. Fiind mult mai mari, acestia le pot strivi in luptele pentru teritoriu si dominatie pe care le initiaza intre ei.

S-ar putea interpreta ca etapa 1-a a premergatoare curtarii ar fi acelasi lucru cu initierea exclusiv feminina a acesteia, si atunci nu ar exista nicio dezbatere pe aceasta tema deoarece ambele variante ar fi unul si acelasi lucru. Insa intre cele doua variante exista diferente radicale. Prima etapa a curtarii este intr-adevar decisa de femeie/femela prin insasi prezenta ei si potentiala disponibilitate spre imperechere. Insa in acest moment rolul ei este principial pasiv in ceea ce priveste exteriorul. Ea este activa doar spre interior, spre propria persoana, spre modul in care arata si comunica. Ea emite semnale de disponibilitate catre intregul spectru de potentiali parteneri. Nu se poate in nici un caz sustine ca ea ar fi activa in crearea cuplului cu toti potentialii masculi pe care ii atrage si fata de care comunica disponibilitatea spre imperechere. Abia dupa acestia isi etaleaza calitatile si interesul conform cu etapele a 2-a si a 4-a ea alege, rolul ei devine ceva mai activ. Dar, totusi nu foarte activ, asa cum incearca feminismul radical sa sustina odata cu teoria initierii exclusiv feminine a curtarii. Aceasta confera un rol foarte activ din primul moment pentru femeie in dinamica curtarii. Initierea curtarii este un semn explicit pe care ea il da unei persoane din care reiese ca e interesata de a forma un cuplu amoros.

In nicio specie de animale comparabila numeric cu cea umana, sau aflata spre varful lantului trofic, femela nu initiaza exclusiv imperecherea. Asa ceva se intampla doar partial in cazurile speciilor periclitate, cu foarte putini indivizi. De exemplu, in cazul tigrilor sau leoparzilor de zapada din anumite zone ale planetei, femela semnalizeaza disponibilitatea de imperechere. Ea cauta efectiv un mascul atunci cand e disponibila sa aiba pui. Pe langa semnalele olfactive, ea emite si semnale sonore. Masculul raspunde avansurilor sale, si astfel se realizeaza curtarea si apoi acuplarea.

Comportamentul de imperechere in lumea animala nu este initiat exclusiv de femela, ci doar incurajat de ea. Apropierea se face tot de catre mascul, conform cu etapele de mai sus. Femela doar lasa semnale in asa fel incat sa ajunga perceptibile de mascul. Dupa ce le lanseaza, ea ramane in zona si asteapta. Dupa cum am precizat, semnalele acestea nu inseamna neaparat ca masculul ar avea consimtamantul ei. Daca in zona isi face aparitia un alt mascul, atunci va exista o lupta intre ei pentru a se stabili o ierarhie, iar invingatorul are sanse de imperechere. In alte specii femela alege masculul care i se pare potrivit sau are calitati mai performante.

Oricum, comportamentul de imperechere in care femela este foarte activa in comportamentul de imperechere ce produce pui este unul de criza. El are sens numai in situatia in care specia e amenintata cu disparitia, iar masculii se gasesc rar. Nevoia de imperechere rapida si nastere optima, fara selectiile aferente pe care masculii si le fac intre ei, se explica prin interesul brut al speciei ca inmultirea sa se realizeze in orice conditii. Atat in salbaticie cat si in civilizatie masculii sunt cei care se straduiesc sa intre in gratiile femelelor. Chiar si in cazurile speciilor in care femelele sunt mult mai puternice decat masculii tot acestia sunt cei care initiaza imperecherea prin apropiere. Asa se intampla de exemplu la hiena, unii paianjeni sau calugarita. Exista specii unde ritualurile de imperechere consfintesc acceptul ambilor membri ai cuplului spre relatii sexuale. Dar exista si specii unde singurul ritual este lupta intre masculi pentru stabilirea superioritatii si eficientei fizice. Femela are rol ceva mai pasiv in acest caz, dar nu absolut pasiv; daca nu se afla in momentul oportun ea poate respinge avansurile masculului, chiar daca el are nivel de alfa*.

Din aceste reguli premergatoare curtarii observam ca relatia de cuplu se creeaza de obicei cu pasi marunti atat in lumea animala cat si la om. Semnele pe care potentialii parteneri si le fac in avansarea curtarii trebuie sa fie subtile, in asa fel incat sa fie posibil si refuzul elegant. Asa ca o initiere exclusiv feminina a curtarii, asa cum propune feminismul, se poate sa nu duca la o relatie sanatoasa daca cuplul nu trece prin aceste etape. Pus in fata unei femei ce i se ofera, barbatul accepta de cele mai multe ori, conform cu sexualitatea masculina specifica mamiferelor, de raspuns neconditionat la disponibilitatea feminina. Dar asta nu inseamna si ca relatia va avea succes pe termen lung. Lipsa de atentie a barbatului fata de intreaga personalitatea a femeii, il poate face sa plece din aceasta relatie mai devreme sau mai tarziu. Asa ceva poate avea consecinte neplacute pentru femeia care s-a oferit prea usor, fara sa testeze disponibilitatea barbatului de a o iubi pe termen (mai) lung. O astfel de initiere poate avea rezultate benefice pentru prostituatele mascate, pentru lesbiene sau pentru femeile isteroide. Primele nu doresc o relatie pe termen lung, ci doar o stagnare in ea pana cand apare un barbat si mai instarit la orizont. La fel se intampla si in cazul femeilor isteroide. Lesbienele nu vor deloc sa fie deranjate. Iata ca initierea exclusiv feminina a curtarii se potriveste bine pentru aceste categorii de femei insa poate fi dezastruoasa pentru femeile normale, care vor o relatie de cuplu de lunga durata. Despre aceste lucruri voi scrie in detaliu in urmatorul articol.



* O exceptie de la aceasta regula este cel al diavolilor tazmanieni, unde masculul deseori sechestreaza femela (de obicei intr-o scorbura), si o violeaza la propriu timp de mai multe zile. Dar aceasta exceptie nu schimba cu nimic regulile comportamentului sexual la restul animalelor.

Gabriel Baldovin

»»  read more