Education: another basic tool (among legislation) of social discrimination

in romaneste aici

Following the tendencies of ancient slaves that weaken the roman empire from the inside the late classical slaves of 17,18,19 and even 20 centuries raised up violently and won some battles against the masters. Since then the older theory of “divine right” who said that the slaves and the masters are made by god were not only rejected but really eradicated from the knowledge of common people. The fact of aristocratic stealing from the poor and weaken with the violence threaten that was made in the classical edge was more and more perceived as a bad thing. The fear of a new violent revolt of slaves this theory was hided under the well-known classical slavery abolition. But that does not mean that the slavery in its essence really disappeared but it has only changed a little bit, just like the ancient temples transformed into Christian churches.

The difference between overcalled civilized society and the classical one is the power of contemporary slave to simply quit a job when the productivity pressings becomes unbearable and the so-called jobs made for old aristocrats successors that play working and being productive. But the actual jobs that really create something for community are the hard ones of slaves. These jobs are absolute necessary for the system, are indispensable. Those made for cover up and to save the old aristocracy are dispensable, secondary because the community can survive (happily) without them. They are jobs only by the name but not by the facts. They are special, well paid and very commode as the aristocratic way of life is. This macrosocial strategy consolidates the illusion of equality of chances for everyone and the legislative state that the system creates for preventing raisings up. But beyond these empty words remains the fact that the old aristocracy survives through these so-called jobs that are very well paid and very easy to do. I will describe with more details in one of my next entries these kinds of jobs. For keeping these jobs for some people only there is legislation used with its natural discriminatory application. For early selection of those who (still) have to do some works and for long time convincing them to do it there are used state education.

Educatia: un alt instrument fundamental al discriminarii sociale alaturi de legislatie

english version here

Urmand exemplul revoltei sclavilor antici care a subrezit din interior imperiul roman sclavii mai recenti chiar au reusit victorii decisive si foarte violente asupra stapanilor. De vreo cateva sute de ani in civilizatia occidentala mai vechea teorie a dreptului divin dupa care unii sunt meniti sa fie stapani si altii sa fie sclavi nu numai ca nu mai este acceptata dar a ajuns chiar sa nu mai fie rostita fiind pur si simplu aproape eradicata. In societatea contemporana faptul ca unii iau de la altii doar cu ajutorul amenintarii armelor nu mai pare un lucru corect asa cum parea in secolele trecute. De frica unei noi revolte violente o astfel de teorie a fost pur si simplu ascunsa sub celebra deja abolire a sclaviei. Asta nu inseamna evident ca sclavia a disparut in esenta ei asa cum voi arata intr-unul dintre articolele urmatoare ci doar ca s-a transformat putin, cam la fel cum templele antice s-au transformat in biserici crestine.

Diferenta dintre societatea clasica si cea „civilizata” contemporana este aceea ca sclavul isi poate da demisia din jobul sau atunci cand presiunile de productivitate devin insuportabile si ca vechii aristocrati se prefac ca mai fac si ei cate ceva in societate pentru a nu da impresia ca unii isi distrug sanatatea muncind iar altii huzuresc. Insa locuri de munca propriuzise sunt doar cele ale sclavilor pentru ca doar ele produc efectiv ceva si prin ele se munceste. Acestea sunt joburi indispensabile. Cele facute pentru a camufla clasa vechii aristocratii sunt dispensabile, secundare, sistemul poate functiona (chiar fericit) ca intreg si fara ele. Ele sunt „locuri de munca” doar cu numele. Ele sunt speciale, bine platite si putin stresante specifice stilului de viata al vechii aristocratii. Existenta acestor presupuse „locuri de munca” este facuta doar pentru a da cumva impresia ca societatea e dreapta si ca il rasplateste pe fiecare dupa propria valoare. Intr-unul dintre articolele viitoare am sa descriu in detaliu aceste „joburi. Pentru ca aceste joburi sa ramana doar ale unora se foloseste legislatia cu functia ei discriminatorie asa cum am aratat aici. Pentru selectarea inca de timpuriu a celor care (inca) trebuie sa presteze aceste joburi se foloseste educatia de stat.

The evolution of concepts of destiny and chaos in the shade of slave social statute

In romaneste aici:

The ancient polytheism believed that gods, citizens (free people), slaves or animals belong to absolute separate ontological layers. The concept of destiny was the center of ancient religions and philosophies social functions. The society was generally accepted as a discriminatory one. Running from destiny would be impossible even for gods. It was Sisif who tried something like this but he finally ended with a vulture that was systematically eaten his liver. Such a metaphor has the power to show what could happen to the slave if refuses the destiny of being slave. But since 2000 years ago something changed and slaves begun to kill theirselves starting with cultural figures like Jesus or Spartakus. This kind of behavior was not good for others business*. If the selfmurderers would be just 2 than everything would be fine, everything would stay in the limits of favorable statistics. But these two spread out unprofitable ideas among the slaves and soldiers also.

From this point on the ancient religions theory of destiny was replaced with the one of free will of Christianity. The Christian philosophers strongly argued against the destine theory but that does not mean that humanity escaped from the destiny. The main difference was that starting with the Christianity it was a sin to have slaves as the ancient mentality accepted it with no doubts. But the problem remained because the slaves work was still needed to build up the civilization. Anyway, though Christianity couldn’t totally give up the theory of destiny still it was a better offer for the ancient slave because of the chance given to the hazard, to the free will. It wasn’t much gain but it was more than nothing. If the ancient slave has got used (or not) with the idea that he will be no more than a slave till the end of time, on the contrary, the Christian slave has got used with the hope of liberation and salvation. At least the Christian slave was not killed anymore if refused to work and just let alone to pray in the church or monastery and in this way simply used to spread out “the teachings” like “give the Cesar what belongs to Cesar”.

Evolutia conceptelor „destin” si „intamplare” in functie de evolutia statutului social al sclavului

english version here:

Politeismul greco-roman pe care crestinismul l-a inlocuit in lumea credea fara echivoc ca zeii, oamenii liberi, sclavii si animalele s-ar afla pe registre ontologice absolut diferite, ermetice. Religiile si filosofiile antice au avut in conceptul de „destin” nucleul lor de aplicabilitate sociala. Societatea funcţiona exclusiv discriminatoriu. Nimeni nu putea scapa de destin, nici macar zeii. Sisif a fost cel care a incercat asta si s-a ales cu un vultur ce-i manca sistematic ficatul. O astfel de metafora e in masura sa arate ce i se poate intampla sclavului daca isi refuza soarta de a fi sclav. Numai ca de 2000 de ani incepand cu Isus si Spartakus sclavii de profesie au cam inceput sa se sinucida. Or acest lucru le cam stricau afacerile stapanilor. * Daca sinucigasii ar fi ramas doar cei 2 totul ar fi fost in regula, totul s-ar fi incadrat in limitele unei statistici favorabile. Insa acestia au raspandit doctrine cam nefavorabile printre sclavi si mercenarii din armata deopotriva.

Din acest moment teoria destinului religiilor antice a fost schimbata pe cea a liberului arbitru al crestinismului. Filosofii crestini insa au scris fara echivoc impotriva teoriei destinului dar asta nu inseamna ca umanitatea a putut scapa cu adevarat de destin. Diferenţa e ca incepand cu crestinismul era un pacat sa ai sclavi pe cand anticii acceptau deschis acest lucru. Insa era nevoie in continuare de munca sclavilor spre a cladi civilizaţia. Oricum, chiar daca nu a putut renunţa total la ideea destinului totusi sansa acordata intamplarii, hazardului a facut din crestinism o oferta mai buna pentru sufletul sclavului. Nu a fost cine stie ce castig pentru sclav insa a fost mai mult decat nimic. Daca pana atunci sclavul se impacase (sau nu) cu soarta de a fi sclav, mai nou el s-a impacat cu speranţa de a fi candva eliberat, mantuit. Cel puţin sclavul crestin nu a mai fost ucis daca refuza sa munceasca ci lasat in biserica si manastirea lui sa se roage si folosit la convingerea celorlalţi sclavi de anumite „invaţaturi” printre care si celebra „da-i cezarului ce-i al cezarului”.

Venice Biennial and the wide contemporary art under the magnifying glass of UAE pavilion

-->

31-10-2009

In romaneste aici:

This entry is continued from “Unite Arab Emirate at 2009 Venice Biennial” that I wrote on the “Baldovin arte” in which I analyzed the presence of a strange and unusual pavilion at this year Venice Biennial. The United Arab Emirates pavilion seems not to really taste the contemporary art but just uses it as an advertising platform. The result was this attitude: “let’s make a half of step into your home to show how much we love to stay outside”. I know that contemporary art sometime played this contradictory role by selling excrements to audience or playing absurd gestures or actions. But still, these manifestations seem to emerge from a depressive and innocent soul but not from a sick greedy one. That is why these artists are perceived differentially, with more indulgence. On the contrary, the UAE authorities look like were heard of some kind of Venice pavilion that might be just a little more expensive than a center town billboard or a prime-time commercial. And here is the way the UAE came into the contemporary art tendencies! But it is 2009, it is a recession year so the lack of genuine cultural frame can be ignored for a while, it could be (performative) forgotten for the sick of Biennial’s better shaped budget.

In other countries there is a strong competition between artists in order to expose at Venice Biennial. In UAE, not only that there is no such competition, but there is no Venice Biennial specific cultural tradition. But that would not be a problem – a faking strategy might work here. If the tourism industry is involved, then the artists could simply be invented just like happened in 1950’s in Romania when the “bourgeois” were replaced by automatically created and insufficient trained physicians/academicians/officers etc. Anyway, after what is written on this space, I am pretty sure that these kind of artificial jobs are made for the old aristocracy even in the “right” civilized western society.

Bienala de la Veneţia şi arta în general sub lupa pavilionului EAU

31 10 2009

English version here

Acest articol este continuarea celui „Emiratele Arabe Unite la bienala de la Venetia“ scris pe „Baldovin arte”, in care deplangeam prezenta unui pavilion ciudat, nefiresc la Bienala de la Venetia din acest an. Pavilionul EAU pare ca nu gusta pe de-a-ntregul arta contemporana dar totusi se folosesc de ea pentru o ciudata campanie publicitara. Rezultatul a fost o atitudine de genul „hai sa facem o jumatate de pas in casa voastra sa va spunem ce mult ne place noua in afara casei voastre!”. Stiu ca arta contemporana s-a jucat deseori cu acest tip de atitudine, vanzand fecale sau realizand gesturi absurde. Dar, parca astfel de manifestari consemnate vin cumva dintr-un suflet deprimat si dezinteresat si nu dintr-unul cuprins de o lacomie comerciala maladiva. Tocmai de asta acesti artisti sunt priviti altfel, cu mai multa ingaduinta. Dimpotriva, probabil ca autoritatile EAU au auzit ca un pavilion la Bienala de la Venetia costa ceva mai mult decat un panou in centrul orasului sau o reclama in audienta maxima. Si iata cum intra EAU in tendintele artei contemporane! Suntem in 2009, suntem intr-un an de criza, si iata ca se poate trece un pic cu vederea lipsa unui cadru cultural tipic, se poate un pic cosmetiza (performativ) acest tip de campanie publicitara, si astfel se mai poate rotunji bugetul bienalei. Banul face orice.

In alte tari e mare concurenta intre artisti pentru a expune la Bienala de la Venetia. Iata ca, in cazul EAU, nu numai ca nu exista o astfel de concurenta dar nu exista nici macar o traditie culturala specifica bienalei . Nu-i nimic - se poate actiona dupa planul Gheorghe Gheorghiu din Romania. Inventam niste artisti sa dea bine la industria turismului la fel cum s-a facut in anii 50 in Romania cand, odata cu inlocuirea burghezilor din posturile cheie, s-au creat pe banda rulanta doctori, academicieni, ofiteri etc. Oricum, dupa cele scrise aici, eu sunt sigur ca, inclusiv in societatile “drepte” din lumea civilizata, multe astfel de posturi sunt la fel de artificial create ca si cele de tip Gheorghiu, pentru a da o forma mai umana vechii aristocratii.

In ceea ce ma priveste, incep sa percep arta din ce in ce mai mult ca pe o supraevaluare si chiar o evaluare artificiala a unor oameni recunoscuti drept artisti, in situatia in care „orice om e un artist“. Evident, trebuie facuta eterna precizare cum ca unii sunt artisti mai slabi si altii, mai putini la numar, mai buni. Dintre cei buni se aleg cativa, si mai putini, carora li se atribuie statutul de artisti geniali. Ei sunt selectati de principi, regi, burghezi, corporatii si curatori pentru a le reprezenta imaginea. Viceversa e la fel de valabila : fara alti principi, alti regi, alti burghezi etc., ce vor sa compromita imaginea primilor, nu ar exista nici artistii cu celebritate postuma ca Rembrandt, Jackson Pollock sau Van Gogh. Intre artistii mai buni de genul celor de mai sus si „orice om”, care e artist (mai slab), exista la nivel cultural o diferenta radicala ci nu una de grad, asa cum lasa sa se vada terminologia. Aici intervine sistemul, aici intervine cultura. Ea preia o astfel de diferenta si o supraevalueaza nelimitat, transformand-o in diferenta dintre bun si rau, lumina si intuneric, geniu si cersetor.

The laws 2. An example among so many others of discriminating application of laws in society

22 august 2009

in romaeste aici

Continued from the previous entry

The most perfidious thing in all law codes that history recorded is the fact that they are painted like a free economical exchange. Everything seems to be fair change: one person gives to state some obligation, some duty and the state gives back some human rights. But in reality this so called deal covers a big thievery, a general social swindle. The most of such called liberties of contemporary society are too abstract and more or less inapplicable for the interest of common people. As pointed in previous entry the laws and the human rights are putted there just for propaganda reasons, to make a good impression about the kindness of society but they are not serving all the citizens but only some of them. Let’s just think about the spectacular but still banal “freedom of speech” that is supposed to be a very basic right of western modern civilization. But if we think further on the fact that the depressive disorders rise till 80 % of citizens then they should protest all the time because of this state of mind. Such a scenario with 80% of people complaining about their lives would simply collapse the social system because slaves would protest instead of being productive. The social system must interfere and manipulate the speech in order to prevent that and so the promised freedom won’t be as free as it shows itself. Take a look of how so well-known freedom of speech becomes actually a deception than an authentic liberty. Every law is just a piece of paper that could be always interpreted, manipulated and discriminatory used by those who control it. The liberties given by a certain law can be easily nullified by another law, stipulations or governmental measure so it would become favorable to the privileged ones. The opposite is as true as this: every abuse condemned by basic laws made by authorities against common people could be legalized by such later laws or stipulations. The periodical (so called) democratic election is just a poll with the main reason of measuring the slaves’ reaction concerning such work condition regarding their potential dissatisfaction and revolt against system. If this hostility is bigger than authorities expected then “the opposition parties” would have the task of absorbing it, to relax such social pressures on slaves and to calm down their potential hostility and to offer them illusions that they are not slaves. The fact that the president of USA is now a black man was possible because the system wanted to offer new illusions and new rights when their trust in it is falling down and down after Bush presidency. The system offered through Obama another but still different illusion in exchange for their docility and calming down their hostility. Right now the system works for building up another new illusion of the first woman president of USA: Hilary Clinton. But this is another story that I will cover in on of next entries. Let’s get back to the laws.

Legile 2. Un caz printre atatea altele de aplicare discriminatorie a legilor

english version here

Continuare la articolul precedent

Ce e cel mai perfid in toate sistemele de legi cate au existat e faptul ca ele se prezinta ca un schimb economic liber. Totul pare un schimb corect: eu iti dau tie statule obligatia mea iar tu imi dai mie niste drepturi. In realitate acest presupus schimb ascunde o mare escrocherie generalizata. Cele mai multe din libertati sunt abstracte si care mai de care mai neaplicabile pentru omul de rand. Asa cum s-a vazut in articolul precedent ele sunt superfluu expuse in codurile de legi sunt puse doar formal si se aplica doar pentru o anumita parte a cetatenilor. Daca toti cetatenii si-ar lua toate libertatile promise atunci sistemul s-ar colapsa instantaneu. Sa luam de exemplu banala si mult prea trambitata libertate de expresie care teoretic este o libertate de baza a civilizatiei occidentale. Daca mai luam in calcul ca tulburarile depresive in randul cetateanului de rand ating o incidenta de aproximativ 80% si daca ne imaginam o libera exprimare a nemultumirilor de orice fel a acestor sentimente depresive atunci ar trebui ca 80% din forta de munca sa protesteze nonstop. Ori un astfel de scenariu ar duce efectiv la colapsarea sistemului social deoarece sclavii ar protesta in loc sa munceasca si sa fie productivi. Sistemul trebuie sa intervina si sa manipuleze expresia in asa fel incat libertatea promisa sa nu fie chiar atat de libera. Iata cum libertatea de expresie are limitele ei care o face mai curand o caricatura de libertate decat o libertate autentica. Legea scrisa pe hartie este o hartie care oricand poate fi interpretata, manipulata si folosita discriminatoriu de cei ce o aplica. Orice prevede si ofera legea poate oricand fi anulat de o alta lege, prevedere sau masura guvernamentala daca asta e in favoarea neoarsitocratilor. Viceversa este la fel de valabila: orice abuz din partea autoritatilor condamnat de legile in vigoare poate fi legiferat de alte legi sau masuri guvernamentale. Votul electoral realizat odata la cativa ani vine apoi sa ia pulsul reactiei sclavilor la o astfel de masura riscanta. Daca nemultumirea e prea mare atunci opozitia va incerca sa o absoarba si astfel sistemul sa continue in forma sa neschimbata dar mereu „schimbatoare”. Faptul ca presedinte al SUA a ajuns un negru este un drept in plus pe care sistemul l-a oferit sclavilor in situatia in care increderea cetateanului de rand in sistem se afla in scadere progresiva in special dupa guvernarea Bush. Sistemul a oferit o alta iluzie sclavilor in schimbul docilitatii si suspendarii revoltei. Urmeaza alte iluzii aruncate pe piata si vad ca deja se contureaza imaginea primei femei presedinte in persoana lui Hilary Clinton o alta premiera menita sa creeze iluzii. Dar despre asta voi scrie in amanunt intr-unul dintre articolele urmatoare.

The laws; a brief introduction into Ju$tice machinery

28-06-2009

In romaneste aici:

Before I describe a concrete case that shows how Ju$tice works I would make a brief analyze of judicial system regarding the citizens. The legislation is the accurate or even identical copy of global psychic system Conscious- Unconscious relationship. Actually the state could not be something else since it is a product of human psychic system and developed by a perfidious cleverness. Here comes into my mind a case described by Freud of a person that was commanded into the hypnotic state to open his umbrella several minutes after he wakes up. Indeed that is exactly what happened next after his waking up. But when asked about the meaning of his gesture that person answered serenely: “I just felt like”. That is the exact way the sate works except that the network movement of commands is more complex and shapes up not in several minutes of hypnosis but during the whole life. “I just felt like” that everybody does when practice her/his profession it is the illusion of freedom that system offer in exchange for its benefits. Being a legacy of classical slavery state the contemporary neoslavery state spread out through Unconscious its interests into the most hided parts of society.

Every profession is meant to produce objects or satisfactions for masters or to supervise the slaves or bring down their spirit in order to bring down their willing to rise up. “I just felt like” is felt by every slave when does not work, when gets bored and when not feeling well if do not execute the masters command. Such a feeling is critical for the global economy function. This feeling is build up by the state institutions using the spiritual mutilations during many generations. We live in the Matrix meant to satisfy the needs of such cyborgs of traveling on the moon or of having luxury residences and, finally of having a rival or somebody at his/her knees from whom to extract the feeling of power. Such a bizarre need is pointless today but it satisfy the reflexes of community old big robbers called masters that today masters have from. Stealing and enslaving the innocent community is the base of civilization but instead of old sieges today we have the state that manages to robber more efficiently than the power of armies. The rules, the procedures and the legislation are the tools that mainly replaced the killing weapons but, as the cause survives in the effect the classical weapons now technological developed are good supports for such a “democratic institutions” that serve luxury neorobberers.

Legile. O sumara incursiune generala asupra functionarii Ju$titiei

english version here:

Inainte de a oferi descrierea unui exemplu concret de functionare a Ju$titiei voi face o sumara analiza a sistemului juridic in relatie directa cu cetateanul. Pentru mine legislatia este copia fidela sau chiar identica a relatiei dintre Constient si Inconstient la nivel de psihic global. Ca produs al psihicului si ajutat de o inteligenta perfida in fond statul nu poate sa fie altceva decat aceasta relatie. Imi vine in minte cazul enuntat de Freud cu un subiect caruia i s-a cerut in starea de hipnoza sa desfaca umbrela la cateva minute dupa ce se va trezi. Chiar asa s-a intamplat. La intrebarile asistentei cu privire la sensul gestului sau subiectul a raspuns senin : „asa mi-a venit”. In acelasi mod functioneaza si statul doar ca reteaua de circulatie a comenzilor este mult mai complexa si vizeaza nu doar cateva minute ale hipnozei ci o viata intreaga. Acel „asa mi-a venit” e de fapt iluzia de libertate pe care sistemul o ofera in mod perfid oricarei profesii. Ca mostenitor al statului sclavagist clasic statul neosclavagist contemporan si-a raspandit interesele pe cale inconstienta in cele mai ascunse parti ale societatii.

Fiecare profesie este menita fie sa produca bunuri/satisfactii diferite stapanilor fie sa supravegheze productivitatea sclavilor sau sa se scada moralul in asa fel incat sa le piara ideea de revolta. „Asa mi-a venit” o resimte fiecare sclav atunci cand nu munceste, cand se plictiseste si cand nu se simte bine daca nu executa comenzile stapanilor. Un astfel de sentiment este indispensabil pentru functionarea economiei generale. El are in spate un intreg sistem de dezumanizare care se intinde pe mutilarea spirituala a unor generatii intregi. In realitate traim intr-un Matrix menit sa satisfaca nevoia unora de a calatori pe luna, de a se refugia in resedinte luxoase si, in final de a avea un rival sau un semen la picioare pe care sa il umileasca si din care sa extraga sentimentul de putere. O astfel de ultima nevoie nu are nici un scop in zilele noastre doar ca acestea sunt reflexele vechilor mari jefuitori numiti seniori, stramosi ai actualilor cyborgi care le-au transmis aceasta molima morala. Jefuirea si inrobirea comunitatilor inocente este baza civilizatiei dar in locul vechilor asedii astazi avem statul care este mult mai eficient decat jefuirea prin forta armata. Regulile, procedurile si in principal legislatia este instrumentul ce a luat in buna parte locul vechilor arme de foc insa, dupa cum cauza supravietuieste in efect acestea au ramas in continuare suport fidel neojefuitorilor de lux.

A murit Matei Calinescu

25-06-2009

Niciodata nu am avut ca natiune (in masura in care termenul "natiune" nu e total lipsit de continut) un varf de lance in materie de estetica si filosofie. Eugen Ionescu a fost mai mult un scriitor decat un teoretician. Cioran a fost mai mult un eseist. Blaga a fost prea national si, paradoxal, prea pretentios pentru simplitatea romaneasca. Dar si ... prea putin universal. Noica e tot pe acolo. Petre Tutea e unul dintre cei mai intarziati teoreticieni. Cred ca l-au retrogadat torturile inchisorilor comuniste. Eliade e singurul cu care se poate compara atat in privinta anvergurii internationale cat si cea a complexitatii operei. Dar parca a fost un pic cam servil lui Jung in materie de filosofie.

Matei Calinescu a fost cam primul astfel de roman. El aspart gheata culturala. "Fetele modernitatii" e o lucrare respectata in toata lumea. A creat o teorie originala si universala despre evolutia culturii. Daca teoriile sale seamana un pic cu ale lui Foucault sau altii totusi nu se raporteaza la ei in asa maniera in care Eliade o face la Jung fie si involuntar.

Pentru mine postmodernismul e o chestiune dubioasa. Insusi Matei Calinescu mi-a spus fara echivoc ca nici pentru el nu mai insemna mare lucru. Dar pentru faptul ca a fost acolo la construirea lui teoretica merita tot respectul nostru.

Nu sunt un mare nationalist insa ma simt mandru ca intr-o societate romaneasca plina de escroci la costum si cravata sau de intarziati contemporani iata ca cineva a reusit sa se desprinda si sa isi construiasca un loc in istoria culturii. L-am intalnit fata in fata, am stat de vorba cu el fapt pe care n-am sa il uit niciodata. Mi s-a partut un monument de simplitate si claritate la fel ca si scrierile sale. Desi am putine puncte comune cu el in materie de preocupari artistice si teoretice totusi simplitatea din "Fetele moderintatii" m-a influentat decisiv. "Contradictiile, iluziile si virtutile postmodernismului" pe care am scris-o in anul 2003 i se datoreaza exclusiv. Nu cred ca as fi scris-o daca nu as fi citit "Fetele moderintatii" .

Gabriel Baldovin

The masters. The mercenaries. The slaves

20-may-2009

In romaneste aici:

In the last blog entry I made a short analysis of particular civilized human being psychic regarding the influences of civilization during the centuries. Haeckel and then Freud showed how the primitive human being survives into the civilized one or how the child survives into the adult person. I am going to cover the part that is missing between the primitive culture and the childhood. I think we can understand better the human being and the society that lives in if make this connection and complete its evolution chain.

This connection between these periods is the classical civilization. That means classical culture and colonialism witch is the relation between slave and the master. Such a relation survives in contemporary society as the primitive survives in contemporaneous. The classical hermetic separation between slave and master is to be found in contemporary society also but this image is very undercovered. The (official) culture made such an artificial and untruthful distinction between the classical slave and the contemporary worker so that these two concepts look like totally different one from another. In fact these are almost identical. The only difference between them relies in the fact that the violent weapons that classical slave was threatened in order to work for master was replaced in modern society by manipulation and big lies. Today the violent weapons are used by masters only these "peacefully" ones fail in convincing the slave to work.

It is true indeed that the classical slave disappeared as classical culture disappeared. Only the mafia or some small work Traficant band sometimes uses classical slavery. But if the contemporary slaves are different from classical ones that does not mean that that slavery just disappeared but it just only transformed. This change is very small in many cases for contemporary people.

Stăpanii. Mercenarii. Sclavii

20-may-2009

english version here:


In articolul precedent am facut o analiza sumara a psihicului specific omului civilizat cu urmele pe care societatea civilizata le-a lasat de-a lungul secolelor. In ce masura omul primitiv supravietuieste in cel contemporan sau copilul in adult ne-a aratat destul de clar Haeckel si apoi Freud. Eu as vrea sa acopar o veriga lipsa intre aceste doua perioade, cea a omului clasic care supravietuieste in cel contemporan. Odata ce vom face aceasta legatura anumite aspecte ale societatii contemporane vor fi ceva mai bine intelese.

Ei bine, intre copilarie si perioada primitiva pe care orice om o are incorporata in sufletul sau exista perioada clasica. Cand ai spus om clasic ai spus cultura clasica si colonialism, adica sclav si stapan. O astfel de relatie supravietuieste in societatea contemporana in aceeasi masura in care primitivul o face in insusi omul contemporan. Separatia ermetica intre sclav si stapan specifica epocii clasice exista si in societatea contemporana insa realitatea unui astfel de ermetism este puternic cosmetizata in asa fel incat sa nu fie observabila. Cultura (oficiala) a facut o asemenea distinctie intre sclavul antic si muncitorul contemporan incat cele doua notiuni par total diferite. De fapt ele sunt aproape identice. Diferenta este aceea ca armele cu care sclavul secolelor trecute era amenintat pentru a i se subtiliza munca au fost inlocuite de manipulare si minciuni gogonate. Abia cand aceste noi „arme” se dovedesc a fi ineficiente se poate face o „regresie” la „convingerea” sclavilor cu forta armelor ca trebuie sa se supuna.

Evident ca sclavul clasic a disparut in general si abia traficantii de forta de munca mai abuzeaza de aceasta forma clasica de sclavie. Insa daca sclavii moderni au alt regim asta nu insemna nici pe departe ca ar fi disparut ci doar ca s-a modificat. Schimbarea in cauza este doar una formala de multe ori.

The real collective unconscious. Reply to Jungian theoretical bluff

16-04-2009

In romaneste aici:

This entry is linked to some still to come. Its main purpose is to explain two issues are specific to these days Romanian public life. The first one refers to the Becali getting to jail and the other one is some press favorable articles about Atanasie Stanculescu (the convicted general for the military crimes against people in 1989 events). Analyzing these cases will help understand some features about contemporary global state. They seem totally different but, at the closer look, we will see that are very close related one another. I will take a conclusion concerning them in a future entry. For now I will make a deeper and more general social system analysis.

In a metasocial approach, the state works just like Unconscious that Freud described. Beyond the mincing and „spiritual” statements, the state hides some very practical, material and concrete intentions, just like Unconscious does. The individual classical neurotic Unconscious that Freud described and the collective social state Unconscious could not be separated because they both relate to the same system – the human being.

The first human psychic system structural theory that Freud proposed (the so-called „first topography”) has many dynamic-explanatory and definition lacunas. Freud was aware of some of them and that is why he finally launched „the second topography”. But this „First Topography” is still very useful for introduction and description. Everybody understands some things about the psychical system basics even if „the first topography” is still a metaphor. I am not going to get into details here – that is not the purposes of this text – but if somebody wants to find out about it than can check ”The dynamics of abyssal psychology” I wrote. That better communication characteristic makes me use Freud’s „First Topography” in this text for a general description of some social system features. I am sure that that couple of concepts form „First Topography” would not be enough for a detailed analysis of social system but it is good enough for the text here.

Ce este de fapt inconstientul colectiv. Replica la cacialmaua teoretica propusa de Jung

16-04-2009

english version here:

Acest articol este legat de inca cateva. La finalul lor imi doresc sa explic mai intai arestarea lui Becali iar apoi articolele din presa favorabile la adresa lui Atanasie Stanculescu (generalul condamnat pentru crimele armatei impotriva cetatenilor in evenimentele din 1989) . Cele doua evenimente par total diferite insa ele sunt mult mai legate unul de altul decat pare la prima vedere. Dar, despre analiza lor directa ma voi ocupa intr-unul dintre articolele viitoare. Deocmdata voi face o analiza ceva mai profunda si mai generala a sistemului social.

Statul functioneaza la nivel metasocial exact ca Inconstientul descris de Freud care, sub declaratii fandosite si „spirituale”, ascunde intentii dintre cele mai concrete si mai practice. Inconstientul clasic individual nevroticoid descris de Freud si cel metasocial al claselor sociale nu pot fi doua lucruri diferite deoarece ambele sunt manifestari ale aceluiasi sistem- omul.

Prima teoretizare in structuri a psihicului omenesc (prima topica) propusa de Freud are multe lacune dinamic-explicative si de definire – drept pentru care el a lansat pana la urma cea de-a doua topica. Insa aceasta „prima topica” e foarte buna la nivel pur descriptiv, introductiv. Toata lumea intelege ceva din esenta functionarii psihicului chiar daca ea e mai mult o metafora. Nu intru in detalii aici, am facut-o in ”Dinamica psihologiei abisale”. Din acest motiv am sa folosesc si eu prima topica in acest articol menit sa descrie cititorilor un element ceva particular din sistemul psihicului. Recunosc ca ea e insuficienta pentru o analiza amanuntita a sistemului social, insa pentru acest articol ea e destul de eficienta.

Primitivismul in civilizatia contemporana

22-02-2009

english version here:


Parazitarea primitivismului din interiorul spatiului geografic al societatii civilizate


Civilizatia primitiva este o civilizatie a cuceririi naturii cu resursele ei insa incapabila de stapanire. Abia civilizatia clasica este o cultura a cuceririi omului, a inrobirii lui. Civilizatia„dezvoltata” asa cum exista de cateva secole in lumea occidentala este o civilizatie a imperativului categoric, a recunoasterii omului ca valoare suprema si a actiunii conform acestui principiu.

Paradoxul societatii (post)industriale de astazi ramane acela ca imperativul categoric formulat fara echivoc de catre Kant nu poate fi aplicat in mod universal. Statutul inestimabil al omului nu poate fi aplicat nici macar omului occidental nemaifiind vorba de cel oriental care este mult sub acest statut de evaluare.

Societatea contemporana „dezvoltata” la fel ca si cea clasica si medievala are nevoie de o civilizatie primitiva pe care sa o poata parazita. Fie ca aceasta societate primitiva e o enclava (incorporata) in civilizatia moderna, fie ca e chiar o comunitate exterioara, ea are nevoie de servitori naivi care sunt reprezentanti ai civilizatiei primitive. Dupa cum regina orbetelui de Africa face cu muncitoarele sale secretand substante pentru a nu li se dezvolta organele genitale la fel face si civilizatia „morala” cu supusii sai impiedicandu-i sa se ridice din starea de primitivism. Cred ca pentru un om inteligent si neafectat de interese personale in aceasta directie e clar ca societatea dezvoltata nu poate supravietui fara colonialism, fara exploatarea si uneori chiar suprimarea vietii primitive si salbatice. Modul de lucru e urmatorul: „Ia dati-ne noua voi paganilor aurul si bunurile voastre caci noi suntem copiii lui Dumnezeu; daca refuzati atunci vom veni cu armatele peste voi”. Colonialismul, cel atat de deplans astazi de ipocrita cultura contemporana este de fapt motorul civilizatiei. Aparatul de propaganda si manipulare este elementul de noutate al colonialismului capitalist fata de cel clasic. Numai dupa ce acestea esueaza se poate trece la represalii armate sub diferite pretexte. In cazul comunitatilor externe se foloseste razboiul direct clasic pentru a obtine robia acestora. Pentru primitivismul incorporat astfel de represalii sunt realizate cu ajutorul Ju$titiei. In trecut pentru realizarea acestui plan se folosea paganismul ca scuza, mai nou se foloseste „axa raului” si „terorismul” in general. Acestea sunt instrumente perfecte pentru societatea colonialista pentru a pastra restul lumii in intuneric.

O civilizatie absolut morala in sensul formulat de Kant este posibila doar in momentul in care viata omului este protejata de factorii externi. Civilizatia morala incepe din momentul in care toata lumea are un adapost normal si suficienta hrana incat sa nu moara de foame. Daca aceste conditii minime nu sunt indeplinite atunci civilizatia este doar una rudimentara, clasica, cel mult industriala, dar nu morala si dreapta asa cum ea pretinde. Omul nu poate fi valoare suprema atata timp cat poate sa moara de foame sau frig. Acestea sunt realitati specifice culturii primitive/clasice. Intr-o astfel de societate numai anumiti oameni au valoare inestimabila. Restul sunt sclavii. Rolul lor e sa serveasca. Armatele clasice sau armatele vopsite politienesc asa cum apar in statul mai mult sau mai putin politienesc modern au acest rol de a pazi sclavii sa isi faca bine treaba.

Diferenta dintre sclavi si stapanii sau supraveghetorii de sclavi este aceea ca primii sunt amanuntit controlati, stresati si trasi la raspundere pentru activitatea lor in timp ce ceilalti lucreaza in spatele usilor inchise ca niste zei autoproclamati. Cu cat mai usoara si mai parazitara e activitatea celorlalti cu atat mai stresanta si mai grea a activitatea sclavilor care trebuie sa le acopere si lor lipsa de eficienta si de implicare constructiva in viata comunitatii. Printre cele mai stresante munci sunt acelea de supraveghere ale diferitelor masini si instalatii. Printre cele mai grele sub aspectul efortului fizic se afla cele din agricultura sau constructii. Stresul sau hiperstenia specifice acestor ocupatii se vor transforma mai devreme sau mai tarziu de-a lungul generatiilor in depresie, tendinte paranoide sau alte tulburari psihice. Acestea la randul lor se transforma in tulburari somatoforme sau chiar in boli ale organismului. Practic starea de boala in care se afla o buna parte a omenirii datorita starii de sclavie este acel atentat la adresa vietii lor si la adresa imperativului categoric cu evaluarea vietii umane la nivel suprem. Iata ca intarirea unei parti a umanitatii se face cu pretul slabirii alteia. Situatia pare un cerc vicios; pentru a pune imperativul categoric in actiune si a acorda valoare inestimabila unei parti din comunitate trebuie sacrificata o alta parte cea a sclavilor. Viata sclavului nu mai e scop in sine ci scop pentru stapan. Sclavul raspunde prompt nevoilor si dispozitiei sale, adica e un fel de obiect/fiinta utilitara al carui scop este servirea celorlalti.



Parazitarea primitivismului din afara spatiului geografic al societatii civilizate



S-ar putea aici aduce contraargumentul vietii simple si usoare pe care omul occidental o are astazi. E un lucru evident faptul ca viata lui este mult mai usoara fata de cea a predecesorilor sai, ca exista multe sarbatori si petreceri, ca joburile stresante au ajuns destul de rare etc. Exista unele tari vest-europene unde cersetorii sunt luati de pe strada si dusi in adaposturi unde primesc un pat normal si mancare. Dar totusi un astfel de efort comunitar atarna greu in spatele celorlalti membri. Stresul vietii de zi cu zi este multiplicat de sustinerea celor care nu pot sau nu vor sa munceasca si sa contribuie la bugetul comunitar. Pentru ca o anumita parte din cetatenii societatii contemporane sa atinga un acest statut este nevoie ca restul lumii sa le usureze viata cu munca lor. Din pacate sclavii se aleg acum din afara unor astfel de state si asta e pretul “libertatii moderne”.

Mirajul unei vieti occidentale a aprins si inca continua sa aprinda imaginatia si ravna restului lumii si emigratia este consecinta acestui fenomen. Insa un astfel de stil de viata este usurat tocmai datorita acestui tip de invidie. Adica inclusiv in lumea civilizata emigrantii fac cele mai ingrate joburi. Apoi o buna parte din munca grea a occidentalului s-a transferat astazi in tarile extrem orientale asa cum e India sau China. Vechilor sclavi occidentali li s-a deschis drumul catre lenevie sau creativitate fiind trimisi acasa din fabricile care s-au mutat in aceste tari contra unui ajutor de somaj care echivaleaza cu salariu de lux in alte parti ale lumii. Acesti oameni accepta sa lucreze in conditii de secol 17-18, cu foarte putine drepturi si de aceea ei sunt mana cereasca pentru diferitele corporatii.

Am spus-o in lucrarea mea „Starpirea vampirilor” si reiau ideea. In momentul in care o companie occidentala patrunde intr-o comunitate clasica sau primitiva se intampla un lucru devastator pentru comunitate. O parte din cetateni, cei angajati de companie sunt artificial modernizati, artificial ridicati din stilul de viata primitiv sau clasic si adusi in mijlocul problemelor vietii contemporane pentru care cei mai multi nu au afinitati adaptative. La prima vedere o astfel de companie pare a fi raiul de pe pamant aducand prosperitatea si eradicand saracia acelei comunitati. Insa lucrurile stau altfel la o privire mai atenta. Chiar daca traiau la limita subzistentei totusi acei oameni primitivi nu erau saraci. Saracia si problemele ei este specifica societatii dezvoltate si nu celei primitive. Starea de minima subzistenta este starea naturala a omului primitiv cu mecanismele sale interne de autoreglare si integrare in mediul salbatic. Sentimentul si realitatea saraciei vin abia cu minciunile „societatii dezvoltate”. Primitivul accepta fericit ca un copil neexperimentat o astfel de terifianta transmutare din starea de primitiv in cea de modern la fel cum un copil accepta invoiala de a sari de la fereastra peste 5 minute in schimbul unei bomboane. Ca si copilul si primitivul va plati scump pentru o astfel de naivitate. Dezradacinarea este una dintre teribilele consecinte a acestei alegeri. Sa urmam firul logic al unei astfel de realitati. Sa ne imaginam ca in urma unei astfel de intruziuni corporatiste bastinasii vor contacta diferite boli. Evident ca angajatii vor fi trimisi in strainatate pentru tratament sau se va aduce un doctor in zona. Insa ce vor face cei care nu sunt angajati? Iata un prim moment al scindarii comunitatii primitive in urma intruziunii corporatiste. Insa cel mai clar semn al acestei scindari sociale este dat de tensiunile care se acumuleaza intre angajatii companiei care se adapteaza treptat la stilul de viata occidental si cei neangajati care devin din oameni normali ai societatii primitive niste saraci ai societatii moderne artificial implementate in aceste zone. Acestia ajung sa ii invidieze si sa ii urasca pe adaptati si isi pun toata energia in a le lua locul. Pentru asta accepta salarii mai mici si astfel drepturile naturale ale muncitorului occidentalizat se risipesc pentru toti. Cei angajati simt aceasta „amenintare” la adresa lor de catre cei ce distrug piata salariilor. Invidia somerilor fata de cei angajati si dispretul angajatilor fata de someri sunt ingredientele unei societati scindate. Iata terenul propice pentru tulburarile sociale! Iata ce inseamna neocolonialismul corporatist! Iata ce simplu se pot transforma niste oameni primitivi dar liberi din societatea primitiva in niste oameni primitivi dar sclavi in societatea dezvoltata.

Se poate spune astfel ca greutatea civilizatiei occidentale a inceput sa atarne pe omul oriental de rand invidios si pofticios la bunastarea occidentala. Iata ca problema nu s-a rezolvat! Gunoiul se arunca ceva mai departe de lumea occidentala. Insa lumea se globalizeaza, ea se transforma incet dar sigur intr-un sat planetar asa ca nu va dura mult pana cand acest gunoi va incepe sa miroasa si in cealalta parte a lumii. Civilizatia occidentala trebuie sa se gandeasca de pe acum ce e de facut pentru ca viitorii teroristi se vor alege din India si China.



Instrumentele avansate ale statului „dezvoltat” modern de paraztitare a culturii primitive



Tarile occidentale nu mai au stat politienesc foarte vizibil insa, nici o problema, o tara ca si China catre care s-a mutat sclavia pot rezolva problema pentru ca acolo statul politienesc functioneaza. Bunastarea occidentala de astazi se face in buna masura cu ajutorul statelor politienesti care pazesc sclavii din afara Occidentului. La fel s-a rezolvat si problema torturii interzisa pe teritoriul SUA dar permisa in diverse avioane care se plimba prin lume de placere... Oricum ar fi, armata si statul politienesc sau semipolitienesc sunt carpelile provizorii care pot tine provizoriu societatea actuala „dezvoltata” in stare de functionare. Omul occidental n-a scapat nici el de acestea ci doar sunt ceva mai blande cu el. Ju$titia este cel mai clar exemplu al acestei prezente autoritariste chiar daca de cele multe ori in tarile "dezvoltate" ea este folositoare omului de rand in ceea ce priveste protectia in fata abuzurilor altora. Insa ca orice sistem mafiot Ju$titia nu mai protejeaza omul de rand in fata abuzurilor sistemului care ii fura (sistematic) din venituri. Asta arata de fapt adevaratele resorturi ale ei. De fapt Ju$titia nu doreste sa il apere pe omul de rand de cel ce i-a adus o paguba ci vrea ca si acela sa fie "reabilitat", sa produca si el ceva si sa plateasca si el taxe neofeudalilor. In felul acesta bugetul pentru banchetele lor va fi mai mare.

Omul de rand este abil manipulat sa plateasca serviciile politicienilor si a altor urmasi ai vechilor feudali fara chiar sa inteleaga acest lucru. El este obligat sa le cumpere (de)serviciile si nu are nici o alternativa sa nu o faca. Ju$titia si restul de resurse ale statului politienesc este pur si simplu nemiloasa cu cei care incearca sa se sustraga. Ju$titia nu te apara decat ocazional de furturile altora ca tine insa are grija sa fi aspru pedepsit daca nu accepti zambind ca "oficialii" sa te fure pe tine. Toate aceastea se fac cu o abilitate si o manipulare desavarsita. Sistemul iti subtilizeaza munca si produsele exact cand iti iei un job. Putini din cei ce nu isi platesc taxele la stat sunt aruncati direct in inchisoare. Numai ca nu poti sa iti gasesti un job legal fara ca taxa de protectie catre sistem (mafiot) sa nu fie inclusa. De fapt taxa nu o plateste angajatul direct ci angajatorul sau prin oferta de lucru contra salariu. Abia atunci cand angajatorul refuza sa plateasca la randul lui mai sus pe scara sistemului aceasta taxa se poate vorbi de o aruncare a acestuia in inchisoare. Dar cine e atat de fraier sa accepte ca el sa mearga la inchisoare in loc sa trimita povara parazitilor social in carca angajatului si astfel sa isi recupereze pierderile! In felul acesta munca angajatului este mult mai grea decat ar trebui sa fie deoarece pe langa schimbul corect cu angajatorul mai intra si mana nesatula a politicianului pe care el trebuie sa o suporte cu munca sa. Din pacate astfel de taxe de protectie nu se mai intorc niciodata catre comunitate ci sunt irosite dincolo de portalurile… pardon… usile inchise dupa care se scund politicienii. Sistemul mafiot iti ia din salariu taxele de protectie fara ca macar sa stii. Contractul de munca angajat-angajator care e din start corupt de aceasta situatie a sistemului parazitar. Faptul ca angajatul presteaza o munca mai grea pentru retributia pe care o primeste inseamna o excludere automata a acestuia in trecutul civilizatiei, un refuz al sistemului de a-i aproba contemporaneitatea.

Nu ai de ales decat sa refuzi sa muncesti. Cel care o face insa este exilat la marginea societatii si exclus din civilizatie. In felul acesta sistemul iti interzice un lucru elementar si anume schimbul de produse cu colegii tai de comunitate. Nu poti sa participi la bunastarea omenirii de pe urma mintilor stralucite ale civilizatiei care au creat tehnologia si au usurat viata moderna. Sistemul mafiot modern s-a facut stapan peste toate astea, el da aprobare pentru ca X sa faca parte din umanitate si din minunile sale daca plateste taxa la fel cum regii/principii acceptau sau refuzau casatoriile supusilor in trecut. Ju$titia are grija ca toate astea sa functioneze perfect.

Vechea conceptie asupra justitiei ca reparatie facuta unui abuz este o minciuna gogonata. Hamurabi, regele oriental care a ramas in istorie ca primul utilizat ori a unui cod de legi, le-a facut pentru a explica supusilor mai exact ce vrea de la ei. Cam asta e si in societatea moderna justitia. Diferenta consta in faptul ca in ea se investesc mult mai multe resurse pentru a parea in ochii celor pe care ii napastuieste ca ar fi motorul dupa care societatea functioneaza, ca e menita pentru protejarea celor slabi fata de abuzurile celor puternici. Dar in realitate ea doar a perfectionat aceasta veche si primitiva indeletnicire a celor puternici de a-i papa pe cei slabi. Asanumitii (de catre cultura oficiala) sofisti au vazut faptul ca legile sunt ca niste fire din plasa de paianjen unde mustele se prind in ele iar animalele mai mari le rup.

Dar sa fie bine inteles; eu nu am o problema cu a recunoaste justitia ca motor al functionarii sociale. Doar ca o consider o barbarie la fel ca si legea junglei. Hotul si infractorul modern pe care justitia chipurile il amendeaza pentru gesturile si actiunile sale ”necivilizate” este la fel de ”indreptatit” pentru ceea ce face la fel cum este si justitia si sistemul pe care il apara sa isi ia partea leului. Diferenta consta in faptul ca infractorul de drept comun foloseste arme albe sau arme de foc de calibru mic, iar justitia vine cu elicoptere, carabine si chiar tancuri. Justitia e mult mai bine dotata cu arme, asta e clar.

Lucrul cel mai interesant este acela ca furtul originar al sistemului in frunte cu politicienii facut sclavilor pare cu totul legitim daca acestia sunt primitivi. Dupa cum legitima pare uciderea animalelor de abator in scopul supravietuirii speciei umane la fel este „serviciul” de guvernare pe care politicienii si restul de paraziti neofeudali li-l ofera pentru a fi „ridicati” la rang de oameni civilizati. Cultura manierelor elegante stie sa anatemizeze foarte eficient brutalitatea primitiva! „Esti prost si orb iar eu iti arat drumul contra sclaviei tale”; asta e „simbioza” sociala a statului „dezvoltat” modern! Mi se pare mie cumva sau crestinii colonialisti faceau acelasi lucru cu paganii acum cateva sute de ani?

Urmarile culturale si psihopatologice ale scindarii sociale din societatea „dezvoltata” moderna



Evident ca sistemul apoi lucreaza in defavoarea ta, pentru a te mentine in starea de robie la fel ca si unii cersetori isi mutileaza copiii pentru a avea mai mare succes la cersit. Daca acesti asanumiti parinti sunt totusi cazuri izolate sistemul face acest lucru cu schilozii sai spiritual in mod regulat. Educatia deschisa, egalitatea de sanse si alte astfel de minciuni gogonate ale sistemului sunt doar strategii de imagine menite sa le mai ridice moralul victimelor societatii si astfel sa le faca mai profitabile.

Din acest motiv cred ca societatea contemporana e mult prea impanzita cu primitivism ca sa fie numita civilizata, morala sau dreapta. Ne-am umplut cu masini, aproape ca nu le mai suportam in jurul nostru si totusi suntem la secole distanta la o viata cu adevarat civilizata si umana in sensul parerii bune despre sine pe care cultura i-a facut-o.

Dintre toate speciile de pe pamant cea umana este de departe cea mai bolnava si cea mai deprimata. Lucrurile urate ale civilizatiei primitive si salbatice se rezolva de la sine deoarece in primul rand sunt create de natura si tot natura le autoregleaza. Primitivismul supravietuitor in societatea capitalista e de mii si mi de ori mai socant decat cel original al naturii. Am vazut cum hienele pot manca de viu prada in savana. A fi mancat de viu pare una dintre cele mai crude morti posibile. Si totusi pana si in acest caz secretiile umorale anesteziaza durerea prazii. Timpul unui astfel de cosmar e de 10-20 minute pana la o zi sau maxim doua. Insa cea mai mare parte a vietii animalului este una armonioasa. Din pacate depresia pe care majoritatea oamenilor societatii „dezvoltate” o resimt este o durere continua care se prelungeste teribil pe zeci si zeci de ani. Abia daca drogurile si un intreg aparat social de distractie mai pot temporar si provizoriu tempera aceasta epidemie depresiva a civilizatiei.

Cam asta e problema societatii actuale bazata pe elementele si actiunile primitive. In timp ce unii lupta pentru viata lor altii traiesc total rupti de realitate. Elitismul lor cartezian este doar un cinic mijloc de sustragere din aceasta realitate. Pentru ei pana si sentimentele de vinovatie sunt spalate de sistem. Urmasi ai vechii aristocratii si a vechilor colonialisti, ei sunt rasfatatii societatii moderne. Spiritul lor corporatist in care se ascunde vechea mentalitate de jefuitori a scapat parca spiritului naturii. Ei au devenit niste cyborgi care se pare ca nu mai pot fi readusi in familia umanitatii, naturii si vietii sub nici o forma. Mizeria pe care au produs-o naturii umane in ultimele secole se resimte astazi ca un cancer in constiinta lumii. Daca aceste creaturi ar fi spuma umanitati nimeni nu ar avea ceva de obiectat fata de statutul lor de vampiri sociali. Dar acesti oameni au uitat sa mai fie oameni, traiesc pentru imagine, traiesc pentru a-si ascunde urmele, traiesc pentru statistica si nu stiu sa traiasca altfel decat prin minciuna, manipulare si, in final furt cu ajutorul instrumentelor sofisticate ale statului.

Cultura contemporana abunda de neincrederea in metanaratiuni si scepticismul fata de toate si tot. Un singur lucru ramane ferm pe pozitie cu titlu de adevar universal valabil: faptul ca exista sclavi si ca trebuie sa ramana sclavi pentru ca altfel omul liber nu ar mai putea fi liber. O da! Nimeni nu pune la indoiala un astfel de adevar. Dar daca cineva vine si spune ca politicianului i se face statuie pentru furtul metasocial pe care il face in timp ce infractorul marunt este bagat la racoare atunci cultura vine si isi face datoria de caine de paza a sistemului. O sa vedeti ca un astfel de lucru este imposibil de recunoscut ca adevarat deoarece gnoseologia a ajuns la concluzi ca nu are o definitie a adevarului. Asta inseamna, dupa ea, ca adevarul s-ar putea sa fie o prejudecata si sa nu existe. Asta inseamna ca adevarul poate sa nu existe deci echivalarea furtului politicienilor cu cel al infractorilor ar fi lipsita de sens. Avansata rau cultura contemporana. Noroc ca nu se preda la clasele primare. Acolo se predau adevarurile universal valabile ca acela de mai sus. E nevoie de un Dumnezeu invizibil in care omul de rand sa creada orbeste si care apoi sa fie proiectat in senior si astfel sa ii cedeze „jertfa” sa in forma de impozit. E nevoie ca primitivul contemporan sa-si proiecteze religia in tot felul de lucruri banale pentru a fi divinizate si astfel sa devina un bun consumator. Mare nevoie are societatea „dezvoltata” de lumea primitiva cu care sa se curete! Deocamdata cam asta e ceea ce pompos se numeste civilizatie.

Gabriel Baldovin

The primitivism in contemporary society

22-02-2009

In romaneste aici:

The exploitation of the primitivism placed inside the geographic space of developed society

The primitive society is one of conquest of main nature and its resources but still incapable of mastery. It is the classical civilization who manages to master and enslave the primitive one. Starting from here the modern industrial civilization of nowadays developed of “categorical imperative”, of accepting the supreme value of human being.

But the paradox of (post)industrial society remains the impossibility of applying without equivoque such an ideal to the real world. The inestimable value of human life today is impossible to be accepted as fact even in the western person case and the oriental human being is excluded from this statute from the beginning.

The “developed” modern society as classical society also needs a primitive civilization to parasite, to survive on. This primitive civilization could be incorporated into modern one as an enclave or it could be an outside community. But this kind of civilization is indispensable for “developed” modern society life. In Africa lives a very strange creature: mole rat. The colony is lead by a queen which has a special gland that secretes a substance that annihilates every sexual behavior of other females of community. That is the exact way that “developed” modern society deals with its primitive civilization that relies on. The “developed” modern society culture is meant to prevent the primitive people to develop, to escape this prison of exploitation. Everyone that has not affected its judgment by different personal interests could see that “developed” modern society cannot survive without colonialism, without exploitation or even repression of wild or primitive life. The way id does is simple: “give us your gold and your goods you heathens because we are the children of God; if you refuse that then we will come with our army and destroy you”. The painful colonialism that hypocrite contemporary culture keeps blaming is the engine of modern civilization. The difference between classical and modern colonialism relies only in the huge manipulation and propaganda system that the last one uses. The modern colonialism uses it a lot and only when it fails then turn back to classical one forcing the primitives with armies to give up something. If that primitive community is locate outside of geographic position of the modern one then starting a war against in order to enslave it is the procedure. If that primitive community is locate outside of that then that kind of repression are made with the Ju$tice. In the past the main reason for colonialism was godlessness. Nowadays “the axis of evil” and “global therorism” is used. These are the perfect tools of modern colonialism in order to keep the rest of the world in the dark.

The modern political system works in the same way as mafia

In romaneste aici:

In the modern society, as the previous ones, the taxes are not basically meant to serve the community. It is true that a part of such founds goes back for solving the community’s needs. But these things actually happen only after the social privileged ones are paid and after their car drivers and their home servers are paid. These salaries are the most interest of modern political system and they are paid no matter what they do for the community interest. Only if there are other founds left after this “sharing” then some of them may go back to community for creating the illusion that the politicians are some kind of servants, some kind of administrators of community hired by people as an employee is hired by an employer. But if after this originate corruption there is no much left for deceiving sight of people with some good actions for helping the community then the situation would look very much like South America oligarchy. I am very sure that G. Bush, Bill Clinton and other are not better and more honest than Saddam Hussein or Fidel Castro but it is the American people that have more experience in building capitalism than the Cuban and Iraqi people. American people are more productive and send more founds to the main budget so the politicians and their covered up can afford to be more human.

It is very clear that after creating a bureaucracy, after creating a lot of institutions meant to restrict politicians’ power one another the main budget will never go back untouched in community. All the modern taxes are the modern cosmetic shape of dark edge and ancient slavery. Modern slave needs some kind of freedom and a lot of illusion of freedom for being productive. Modern slave is a creative slave. Routine hard working of dark edge and ancient slavery are now made with technology. Of course a slave is still a slave no matter if ancient or modern and that self esteem will bring down the modern slave. But don’t worry! The system imagined a solution for this! The sleepy story of “social contract” signed between the politicians and the citizen who don’t have time for implying in politics is perfect for shaping up the modern slave. Only that I for one don’t remember signing such a contract; I must had been sleeping or had been drunk when signing such a paper because it is not good for me. Let’s just say that I didn’t sign at all such a fraud and now I just complain about it. I am not that stupid to sign a contract that says I agree for paying politicians palaces when I know I could do better than they do. I don’t think so! I wouldn’t sign for such a mess, but who cares… Anyway I still have the power of seeing to politicians lies and show them who they really are: the mafia.

Sistemul politic modern este un sistem mafiot

English version here:

In societatea moderna la fel ca si in cele anterioare ei taxele si impozitele nu sunt percepute in principal pentru a fi intoarse in comunitate, in favoarea ei. E adevarat ca o parte din acestea se intorc in comunitate. Dar asta abia dupa ce sunt platite salariile privilegiatilor social, a soferilor lor, a servitorilor lor etc. Aceste salarii sunt cele mai importante si se platesc indiferent ce acesti privilegiati pot sa faca pentru comunitate. Daca mai ramane ceva din buget dupa aceasta impartire atunci se poate da si iluzia cum ca ei chiar le si merita, dand eventual iluzia ca ar face un serviciu comunitatii. Dar daca nu a mai ramas destul din buget dupa aceasta corupere originara pentru a stropi un pic ochii prostimii atunci situatia va semana a oligarhie asa cum e in America Latina. De aceea sunt ferm convins ca G. Bush, Bill Clinton sau altii nu sunt mai buni si mai morali decat Saddam Hussein sau Fidel Castro doar ca poporul american are mai mare experienta in capitalism decat cel cubanez sau irakian. Poporul american este mai productiv si aduce mai multe fonduri la buget si astfel ca politicienii si cei pe care ii acopera isi permit sa fie ceva mai umani.

Evident ca, preocupati sa isi limiteze unul altuia puterea si sa plateasca astfel o birocratie stufoasa bugetul niciodata nu se va intoarce in comunitate decat ca o mica parte din ce a fost initial. Taxele si impozitele la ora actuala reprezinta varianta cosmetizata a sclaviei Evului Mediu si antichitatii. Sclavul modern nu mai poate fi tinut cu lanturi ci are nevoie de libertate. Sclavul modern este, mai nou, un sclav creativ… Muncile de rutina pe care le facea sclavul medieval si antic se fac mai nou cu tehnologia, cu masinile asa ca in societatea moderna e nevoie de un sclav care sa se si creada liber. Desigur starea asta de sclav modern nu e chiar placuta desi parca e ceva mai buna decat cea de sclav medieval si antic. Dar, nici o problema! Nu va impacientati! Sistemul a venit cu o rezolvare si pentru asta! Povestea cu ”contractul social”, despre cum a mers el cetateanul si a semnat pentru ca politicienii sa il reprezinte e numai buna pentru reparatia unui astfel de sentiment umilitor pentru sclavul modern. Dar eu personal nu imi aduc aminte sa fi semnat un astfel de contract; trebuie ca dormeam ori am fost beat cand l-am semnat ca tare e nefavorabil omului de rand. Hai mai bine sa spunem ca nu l-am semnat deloc si tocmai de asta fac galagie si arat ca sunt furat sistematic de cei carora trebuie sa le ”onorez” contractul pe care nu l-am semnat. Adevarul e ca eu vad cu totul altfel un astfel de contract. Nu as semna deloc un contract care sa spuna ca sunt de acord ca tu sa pleci cu banii mei in palatele tale unde sa bati apa in piua. Nu nu! Nu semnez asa ceva desi pentru societatea moderna parerea mea de om simplu nu prea conteaza. Totusi am sa o spun aici pentru a arata cat de mafiot poti fi tu politicianule!

O politica adevarata nu inseamna sa vii cu armatele pentru a jupui pe cei deja saraci pentru a-i parazita, pentru a se crea averi pe spinarea lor si apoi sa le dai iluzia ca sunt liberi. O politica adevarata este sa convingi omul de rand sa contribuie cu puterea lor politica si financiara sa construiasca cutare pod, cutare fabrica sau cutare proiect. O politica adevarata inseamna si posibilitatea de a spune NU la fel cum faci si cu produsele de la supermarket. Daca cutare produs nu ma ajuta nu cumpar! Improvizez. Numai cand sistemul ar functiona astfel se poate spune ca politica este facuta in folosul intregii comunitatii. Nimeni nu face asta astazi decat partial si nesemnificativ si asta dintr-un motiv foarte simplu; e mult mai usor sa te prefaci ca muncesti in spatele usilor inchise intr-un spirit conservator si ironic/cinic fata de fraierul de pe strada care trage ca cainele sa supravietuiasca decat sa vina si sa te bata la cap si sa te intrebe care e activitatea ta. Privilegiatii societatii proveniti din vechii jefuitori de comunitati lipsite de aparare fac asta cu mare succes de cateva mii de ani. Au cladit imperii practicand asta. S-au perfectionat in arta parazitarii.

Se spune ca nimeni nu poate scapa de impozite si taxe. Evident o pacaleala menita sa il faca pe sclav sa creada ca nu exista ceva mai bun decat a-i oferi bacsisul obligatoriu politicianului in schimbul unui spectacol de circ costisitor. Politicianul nu plateste nici un fel de taxe chiar daca oficial asa pare. Politicianul societatii moderne nu produce nimic concret. Tot ce face el este sa creeze iluzii in ochii electoratului care apoi se transforma in promisiuni neonorate. El plateste taxele din taxele pe care sistemul le canalizeaza catre buzunarele lui asa cum a fost intotdeauna. Adica „dati-mi voi toti cate un dolar si apoi eu va dau la voi toti un dolar”. Smecheria politicianului e ca iti ia un dolar si iti da inapoi mult mai putin, de cele mai multe ori minciuni. Sistemul reuseste sa faca asta cu o precizie absolut fabuloasa. El paraziteaza pe cei ce produc cu adevarat ceva. Adevarata grija a politicianului e sa puna in aplicare sistemul, adica sa fie carismatici, sa dea incredere si sa nu produca intrebari omului de rand cu privire la soarta fondurilor si sa il faca pe sclav optimist.

Politicianul societatii moderne nici macar nu reprezinta cetateanul, vointa politica a acestuia in interiorul sistemului chiar asa manipulata cum e de sistemul de invatamant si media. Adevaratele masuri sociale nu se iau de cei alesi direct prin vot. Iar daca unele masuri se iau in favoare cetateanului totusi cu diferite proceduri si alte smecherii sistemul va amortiza in scurt timp o astfel de situatie in asa fel incat „solutia” sa devina ineficienta pentru fondul problemei. E clar ca asta e doar asa de praf in ochi aruncati sclavilor. Adevaratele masuri politice se iau la nivele nici macar banuite de omul de rand. Votul si campania electorala sunt niste formalitati. Ce bine da un Obama, primul presedinte de culoare in ochii sclavilor americani! Cum sa mai fie adevarat ca unii ii asupresc pe altii din moment ce cel mai puternic om al lumii a ajuns un negru? Aproape ca nu mai crezi ca a existat sclavie. Ori, daca crezi asta atunci in mod cert astazi nu mai e! Pai uite ca sclavii s-au eliberat! Astazi ajung presedinti de stat, joaca in filme, sunt vedete! Nu mai exista domn‘e nici un sclav! Poporul american, popor destul de destept totusi si-a pierdut in mod dramatic increderea in sistem si politicieni o astfel de masura e in e menita sa ii mai motiveze pentru alti patru ani. Oricum, in situatia in care planul cu Obama ar fi dat gres atunci masonii ascunsi ai sistemului aveau pregatita o alta premiera istorica pentru a reface cate ceva din increderea cu pricina: prima femeie presedinte din istoria SUA. Uau! Parca iti vine sa iei si tu parte la istorie, nu?

Iata ca de fapt politicianul e doar un risipitor. El produce doar iluzia ca omul de rand poate schimba ceva. Ce-i drept asta contribuie la moralul sclavului si il poate face mai productiv. Numai ca punctul de vedere al sclavului este facut sa dea dreptate stapanului in orice situatie. Asa ca realitatea pare un pic a cerc vicios. Pentru omul care nu vrea sa fie sclav si nici n-are nevoie de idealuri si optimism politicianul nu produce nimic. Faptul ca politicianul ma face pe mine care imi vand foarte scump sau deloc libertatea pentru a deveni optimist nu inseamna nimic. Nu am nevoie sa devin optimist pentru ca nu am in mine germenele pesimismului asa cum il are sclavul propriuzis prin starea sa.

Din pacate nu numai ca politicianul nu produce nimic constructiv pentru comunitate dar prezenta sa in sistem este in masura sa produca artificial conflicte asa cum arata foarte bine Adam Curtis in documentarul „Puterea cosmarurilor”, cel mai bun documentar pe tema politica pe care l-am vazut vreodata. O astfel de actiune este specifica mafiei insesi care mai intai iti aranjeaza o intamplare nefericita dupa care te apara in schimbul taxei de protectie. Dupa caderea blocului comunist si a dusmanului traditional al Occidentului „axa raului” a devenit alta si in mod cert se vor gasi in continuare alte cosmaruri pentru omul de rand in asa fel incat politicianul si armata sa sa il apere si sa para un fel de Dumnezeu pe pamant.

Gabriel Baldovin

“Terrorized into Being Consumers”- a hypocrite documentary

In romaneste aici

For those who have not seen it yet, the documentary can be seen here

Seen again after ten years, this documentary looks now very interesting to me first of all from an artistic point of view. The electro-experimental background music, the sequences and image items repetition under its rhythm, the joining of contradictory and exclusive elements are remarkable. Such sequences are very appropriate to a contemporary art exhibition or festival.

Unfortunately (or fortunately, for other visions), as is often the case in art, the discourse deeply lacks the political or scientific coherence. There are some bright ideas in it, which inspired me in the following articles of these years. I could say there is no other documentary that inspired me more over the years, in the sense that it made me look for coherence in this amalgam of contradictions. Because, when it comes to argumentation and development, the author/authors seem to turn against own ideas and inexplicably support the opposite view. I saw it for the first time at a party given by some dunderhead girls that played ecologist superstar selfesteem. That's why when I first saw it seemed to me perfect for a kind of spoiled adults that found themselves not enough grown up, looking for spoiling on.

Its authors somehow feel that consumerist society has something wrong. But they have no qualities either to describe the real problems or to propose something alternative to what we have now. They simply resume social solutions that have already failed or were already abandoned. It is almost senseless to point up the solutions that this documentary proposes for improving society. I don’t know if the author(s) realize that inside of it there are three contradictory and exclusivist one another solutions for that. First one is that offered by Fidel Castro &co, with “equality in sharing the goods”, like happened in 60-s Romanian “nationalization” and, later, “rationalization”. The second one is the destruction of technology and getting back to primitive way of life. The third one is the reloaded French Revolution, the violence. I would further on analyze each of them. But first, I will show what seemed to me politically good in this documentary.

"Terorizati in a fi consumatori": un documentar duplicitar

English version here:

Pentru cine nu l-a văzut, documentarul poate fi văzut aici: 

Revazut dupa zece ani, acest documentar mi se pare foarte interesant in primul rand din punct de vedere artistic. Muzica electro-experimentala de fundal, repetitia secventelor si reperelor imaginii in ritmul sau, alaturarea de elemente contradictorii si exclusiviste sunt remarcabile. Astfel de secvente ar putea sta foarte bine intr-o expozitie sau festival de arta contemporana.

Din pacate, (sau din fericire, pentru alte viziuni) asa cum se intampla de multe ori in arta, discursului sau ii lipseste profund coerenta politica sau stiintifica. Exista cateva idei stralucitoare in el, care pe mine m-au inspirat in articolele urmatoare din acesti ani. As putea spune ca nu e nici un alt documentar care nu m-a inspirat mai mult, in sensul ca m-a facut sa caut coerenta in acest amalgam de contradictii prezentate aici. Din pacate, atunci cand vine vorba de argumentarea si dezvoltarea lor, autorii parca isi dau cu stangul in dreptul si sustin in mod inexplicabil punctul de vedere opus. Eu l-am vazut prima data la o petrecere data de niste tute cu aere de vedete ecologiste. De aceea el mi s-a parut perfect pentru anumiti copii de bani gata, pentru rasfatatii care s-au trezit maturi si nu mai are nimeni cine sa-i mai rasfete.

Autorii sai simt cumva faptul ca societatea consumista are ceva in neregula Insa ei nu au calitatile nici pentru a-i descrie adevaratele probleme si nici pentru a propune ceva alternativ la ce exista. Pur si simplu ei reiau solutii sociale deja esuate sau abandonate. Aproape ca nu mai trebuie sa aducem in primplan solutiile pe care documentarul le ofera. Nu stiu daca isi da seama, dar mentalitatea de tuta a promovat in interiorul acestui documentar 3 solutii diferite si exclusiviste una cu alta. Prima e cea oferita de Fidel Castro &co., cu rationalizarea resurselor in asa fel incat "sa ajunga la toti", dupa cum s-a intamplat in Romania. A doua este distrugerea tehnologiei si intoarcerea la viata primitiva. A treia este revolutia Franceza reloaded. Am sa le analizez in continuare pe fiecare. Dar, mai intai, am sa arat ce mi s-a parut bun din punct de vedere politic in acest documentar.