20 decembrie 2018

4.12. Conflictul feminismul radical cu feminismul moderat

4. Propunerea feminista de initiere exclusiv feminina a curtarii


4.12. Conflictul feminismul radical cu feminismul moderat


Acest articol este continuarea celui precedent 

Sa ne intoarcem la video-ul de mai jos, pe care l-am tot postat in articolele anterioare!



Ne aducem aminte ca la minutul 01. 45 salutul din partea unui necunoscut nu este doar blamat dar chiar este si declarat ca fiind hartuire sexuala. Am aratat in acest articol ca asa ceva nu intruneste criteriile pentru a fi incriminat, conform principiilor dreptului. Exista intr-adevar in acest video cativa barbati care au gesturi mult prea explicite fata de spiritul manierelor elegante, nedandu-i femeii loc sa refuze politicos. Remarc in primul rand salutul mult prea intim precum cel de „buna iubita!” (hi, baby!). Asa ceva se foloseste doar in intimitatea familiala. Apoi putem vedea un gest de urmarire prelungita a femeii prin mergere alaturi de ea. Asa ceva este o hartuire stradala conform cu criteriile existente in legislatie.

Insa majoritatea celor dati ca exemplu doar saluta. Salutul lor nu incalca nicio forma a codului bunelor maniere asa cum au fost ele afirmate de diferite spatii occidentale de-a lungul timpului. De asemenea, el singur nu incalca nici regulile si etapele premergatoare curtarii asa cum le-am descris eu in acest articol; gestul salutului este unul destul de discret incat sa nu deranjeze femeia si sa ii lase loc de refuz elegant al curtarii. Salutul se foloseste si in alte contexte decat cel al curtarii, asa ca ea nu este pusa in situatia de a fi exclusa din decizia acceptarii ei si formarii relatiei. Salutul singur, fara alte semne explicite de initiere de curtare este un gest suficient de discret incat femeia sa nu fie ofensata de imposibilitatea unui refuz elegant. Femeia poate refuza sa raspunda salutului, daca crede ca e mult prea lasciv pentru a fi impartial. Inclusiv raspunsul ei nu inseamna nici pe departe un accept de curtare, specific etapei a 5-a, chiar daca un astfel de gest il incurajeaza pe barbat sa vina cu semne mai explicite in favoarea curtarii.

Remarcam in primul rand indarjirea feministelor radicale  in a blama aceste gesturi masculine specifice etapei a doua premergatoare curtarii. Aceasta vehementa lasa initial impresia ca ar dori o schimbare a legislatiei in asa fel incat salutul, abordarea pasnica sau complimentul discret adresat unei femei necunoscute sa fie incriminate in textul de lege. Exista insa unele atitudini care deja considera ca aceste propuneri fac literal parte din corpul de lege si se comporta ca atare, dupa cum face autoarea video-ului de mai sus.

Am vazut in articolul precedent ca exista mai multe grupuri sociale de femei care accepta propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii pentru ca vad in ea propriile interese de grup. Insa in interiorul miscarii feministe globale nu exista unanimitate cu privire la extinderea acestei revolutii a curtarii nici in plan moral si nici legislativ. Exista multe feministe care nu sunt de acord cu ce se spune acolo, dupa cum se poate citi in comentariile video-ului postat mai sus.

Sunt unele feministe moderate care sustin asa ceva sub influenta celor mai radicale. Dar in fata argumentelor isi modifica pozitia. Desi dezaproba gestul unui barbat necunoscut de initiere explicita a curtarii unei femei, totusi cele mai multe dintre feministe nu cer pedepse pentru asa ceva si nu o considera hartuire sexuala. Ele cer doar o schimbare de mentalitate a bunelor maniere, desi codul traditional al manierelor elegante aplicat la perioada premergatoare curtarii este suficient de clar in privinta asta. Desi nu le-am vazut expuse intr-un studiu pana acum, ele sustin o reintoarcere la normele traditionale premergatoare curtarii, asa cum le simte fiecare. Aceste norme nu au fost afirmate decat partial, cum e cazul cu a treia regula premergatoare curtarii (a inelului/verighetei). Dar aplicarea spiritului supraaprecierii interlocutorului si a rabdarii construirii relatiei din codul bunelor maniere la perioada premergatoare curtarii conduce la aceste norme si fara sa fie clar declarate undeva.

Dupa cum am mentionat in articolul acesta , in general feministele moderate nu sustin incriminari legislative pentru initiatorii pasnici de curtare stradala si nici o (absurda) emancipare dintr-o data a moravurilor marginalilor spre bunele maniere. Aceste femei admit ca blamarea directa sau implicita a barbatilor initiatori pasnici de curtare ca hartuitori sexuali sau violatori nu are o justificare juridica. Altele isi nuanteaza aceste idei dupa contraargumentele de genul celor pe care le-am expus aici , spre deosebire de feministele radicale care raman ferm pe pozitie si nu raspund argumentelor partii opuse. Cele mai nehotarate dintre ele oscileaza intre aceste doua pozitii.

Asa se face ca in interiorul miscarii feministe au fost si inca sunt dezbateri furtunoase, cu insulte, injurii, excomunicari, blocari de comunicare pe retelele de socializare intre cele care o sustin si cele care nu. Adeptele si adeptii acestei masuri de initiere exclusiv feminina a curtarii intra in conflicte iremediabile cu cei ce nu le accepta, cu toate ingredientele unui razboi ideologic. Feministele care o sustin au intampinat rezistenta feroce si din partea femeilor din afara miscarii feministe. A aparut astfel o organizatie internationale numita „Femei impotriva feminismului”, care are si o pagina de Facebook. Insa, se vede ca in spatele unor astfel de platforme exista de multe ori si interese obscure, care condamna nejustificabil feminismul in bloc, inclusiv pe cel moderat. Se simte in aceasta pozitie extrema opusa, respectiv spiritul discriminatoriu specific societatilor abuzive.



Feminismul a sustinut si sustine inca anumite idei valoroase, precum cele ale sofistilor antici si reluate de marxism, precum cea a dictaturii patriarhatului. Din punctul meu de vedere singura eroare a acestei idei este aceea ca considera ca acest patriarhat ar fi compus exclusiv din barbati; parerea mea e ca si femeile contribuie la fondarea lui, sau profita de pozitia lor sociala pe care el o consolideaza. Aceasta realitate sociala a existat in timpurile intunecate si, din nefericire, continua si astazi. Atat sofistii care au observat-o primii cat si marxismul si, mai nou, feminismul sunt discret respinse in bloc de catre cei care profita de aceasta stare de lucruri. Ei au interes social general spre a ameti „credinciosii” in a se afunda in aceasta mentalitate sclavagista care le mentine statutul. Asa ca nu trebuie sa cadem in extrema de a blama feminismul in bloc fara a i se observa si partile valoroase, conform cu interesul politic al acestui „patriarhat” traditional al crimelor sclavagismului traditional. Dar, in acelasi timp trebuie sa vedem care sunt excesele feminismului. Asa ca, in capitolul urmator am sa incerc sa descriu mai detaliat tainele acestui razboi ideologic dintre feminismul radical si conservatori, cu excesele ambelor parti.




11 decembrie 2018

4.11. Riscul interzicerii comunicarii dragostei spirituale de catre teoria initierii exclusiv feminine a curtarii

4. Propunerea feminista de initiere exclusiv feminina a curtarii.


4.11. Riscul interzicerii comunicarii dragostei spirituale de catre teoria initierii exclusiv feminine a curtarii



Dragostea spirituala si manierele elegante


Refuzul femeii de a accepta orice fel de dragoste, indiferent de cat de spirituala ar fi, este justificat atat biologic cat si cultural. In primul rand, conform cu principiul selectiv al instinctului sexual feminin, oricarei femei trebuie sa ii fie protejat dreptul de a refuza activitatea sexuala sau apropierea emotionala la solicitarea unei alte persoane. Apoi, conform brumei de libertate pe care societatea civilizata o promite cetatenilor, oricarui om trebuie sa ii protejat dreptul de a nu-si oferi trupul pentru interesele cuiva anume. Orice fel de institutie sau instanta sociala organica ce incearca sa forteze consimtamantul unei persoane, fie prin mijloace deschise, fie prin manevre de inginerie sociala avansata, comite un abuz.

Dragostea aratata unei femei este o posibila cale de intemeiere a unei relatii amoroase cu ea. Insa doar ea, si traita mai mult sau mai putin intens, nu e suficienta pentru a forma un cuplu cu persoana iubita. Celebrul aforism lansat de filosoful, Augustin a „Iubeste si fa ce vrei!” nu mai are acoperire in epoca zilelor noastre. Numeroase exemple din zilele noastre au aratat ca trecerea de la afectiune la abuz se poate face foarte usor. Casanova si Don Juan sunt niste trubaduri mereu indragostiti, dar care lasa in urma lor ruine emotionale. Iar femeile au dreptul normal de a nu consimti la productiile lor mai mult sau mai putin sincere. Casanova mimeaza dragostea prin cateva versuri luate de prin autori necunoscuti, din care reiese ridicarea femeii pe piedestalul curtarii, si apoi o invita in pat. Asa ceva nu este o dragoste spirituala, ci una cat se poate de brutala, instinctuala ornamentata cu ambalaj spiritual. Insa dragostea spirituala se datoreaza tocmai inhibarii acestei laturi brute a instinctului sexual masculin.

Existenta unui astfel de sentiment de dragoste spirituala fata de o femeie nu poate conduce la formarea automata a unui cuplu cu ea. Dar, in acelasi fel, nici interzicerea comunicarii ei, asa cum sustine propunerea initierii exclusive feminina a curtarii, nu se sustine. Exceptie de aici face, evident, comunicarea unor astfel de sentimente catre o persoana casatorita. Asa ceva incalca regula universala a izolarii afective data de semnul inelului/verighetei. Comunicarea explicita a sentimentelor de dragoste spirituala fata de o persoana izolata de institutia casatoriei este o incalcare grava a normelor sociale. Doar in acest caz initierea exclusive feminina a curtarii este pe deplin indreptatita. Stim foarte bine ca adulterul s-a intamplat in trecut si se intampla constant si in zilele noastre. Consecintele unor asemenea fapte pot fi tragice, desi, din punctul meu de vedere adulterul este normal in anumite cazuri. Sunt unele casatorii care se rutineaza pana dincolo de punctul de a fi revigorate cu flirturi sporadice. Pentru acest gen de relatii de cuplu cea mai buna revigorare este chiar divortul. Insa parerea mea e ca decizia divortului trebuie sa vina direct de la membrii cuplului casatorit, fara influenta unor terte persoane. Regulile precurtarii trebuie modificate in acest caz catre o minima actiune a barbatului.

Insa, daca femeia nu e angajata intr-o relatie stabila, atunci comunicarea dragostei spirituale catre ea nu trebuie interzisa. Dupa cum am spus in articolul anterior, comunicarea ei pe de o parte incalca etapa a 3-a a precurtarii deductibila din codul bunelor maniere. Intr-adevar, comunicarea acestor sentimente contrazice principiul discretiei, exprimat in articolul acesta. Dar, pe de alta parte astfel de comportament intareste principiile sale, ridicand femeia iubita deasupra propriei persoane. Asa ca, la nivel principial, codul bunelor maniere nu este incalcat, ci intarit in spiritul sau. Nici daca dragostea nu e suficient de spirituala, comunicarea ei nu trebuie interzisa. Am aratat in acest articol  de ce nu exista suficiente argumente juridice pentru asa ceva. Incalcarea regulii a 3-a premergatoare curtarii este un gest de lipsa de maniere elegante, insa asa ceva nu poate fi incriminabil.



Propunerea de initiere exclusive feminina a curtarii e venita fie de la o mentalitate prea emotionala, fie de la una prea mercantila


Principalul argument pentru instituirea initierii exclusiv feminine a curtarii ca noua norma sociala este acela ca ar stopa crimele sexuale si abuzurile emotionale. Daca interzicerea comunicarii ei ar duce la stoparea acestora atunci propunerea aceasta ar fi justificata. Insa am aratat in acest articol  faptul ca o astfel de masura nu rezolva aceste probleme, conform cu rolul sau declarat. Chiar daca nu a fost suficient de clar, totusi codul bunelor maniere le-a interzis deja inainte, dar fara succes. O alta norma precum aceasta n-ar avea mai mult succes decat acest cod sustinut de inaltele clase ale societatii. Pe langa acest esec, interzicerea printr-un fel sau altul a acestui sentiment este un atac la adresa spiritualitatii umane insasi. Interzicerea exprimarii acestor sentimente, prin mijloace mai mult sau mai putin fanteziste, este un gest de rigiditate aflat la extrema opusa.

Dragostea vine in mod invariabil si cu o doza mai mare sau mai mica de suferinta. Amorul este in general un joc dureros, din punct de vedere afectiv. In urma sa raman inevitabil inimi cicatrizate. Si asta nu neaparat datorita libertatilor unui grup social anume de a-si abuza semenii. Dragostea in general este o pacaleala a insasi naturii pentru a ne face sa perpetuam specia. Dupa ce instinctul reproducator este satisfacut, si urmasul s-a maturizat, dispare si dragostea cu care el este ornamentat. Dragostea este un joc de noroc pe care fiecare il accepta sau refuza dupa propriul lui tipar emotional. Aceasta optiune nu trebuie sa faca obiectul interventiei vreunei institutii. Pe de o parte ranile ei au fost mereu mari in intreaga istorie, si unii dintre cei aflati la o varsta inaintata nu vor sa o repete. Dar pe de alta parte si fericirea produsa de ea este de neegalat. Majoritatea, fie barbati sau femei, sunt dispusi/ dispuse sa accepte acest risc pentru castigul unei experiente de neuitat. Pentru toti propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii este una restrictiva.

Sunt femei care accepta aceasta propunere tocmai datorita suferintei din dragoste de care au avut parte. Unele feministe radicale insele s-au radicalizat tocmai datorita trecerii consecutive prin aceste stari de fericire maxima urmata de dezamagire crunta. Propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii are sens pentru ele conform proverbului „sa te mai vad cand oi zice eu”! Adica niciodata. Aceste temeri de noua suferinta aduc cu sine un adevarat stoicism moral pentru unele femei. De aici si alunecarea lor in extrema opusa, sustinand ca dragostea spirituala ar trebui blamata ca neautentica sau chiar incriminata ca predispozitie pentru abuz. Insa ea nu va putea fi niciodata eliminata de cateva prevederi legislative sau prin schimbarea bunelor moravuri. Desigur, urmand analogia, nici fericirea produsa de dragoste nu va putea fi nici supradimensionata si nici redusa de asemenea prevederi ale normelor sociale.

Dar o buna parte din feministele radicale (si chiar din barbatii care le sustin ideile) nu cunosc asa ceva. Ele nu trait deformat atasamentul matern in familiile lor si nu-l pot aplica armonios in relatiile amoroase la nivel de femei adulte. Interzicerea din principiu a comunicarii acestui sentiment exclude apriori existenta sinceritatii sale, conform cu prejudecatile feminismului radical despre „caracterul dizgratios” al barbatilor. In ciuda unor simulatori de tip Casanova, exista barbati care traiesc asa ceva. Propunerea in cauza are la baza o falsa (uneori ipocrita) premisa cum ca asa ceva n-ar exista. Sunt unele femei care nu cunosc asa ceva si nu vor sa il cunoasca, pentru ca nu sunt interesate de relatii heterosexuale si nu ii ofera unui barbat sansa sa il comunice. Insa atat isteroid-seducatoarele cat si prostituatele ascunse il stiu foarte bine. Ele chiar cauta sa-l pescuiasca si sa-l exploateze istero-afectiv sau financiar. E trist ca ele nu pot trai inestimabilul sentiment pe care asa ceva il presupune si se rezuma la simptomatologie de contracarare psihopatologica si interese mercantile.

Din primul moment de cand am auzit de propunerea lor de m-a frapat caracterul ei mercantil. Intr-adevar, daca ne gandim doar la crimele si abuzurile emotionale asupra femeilor, interzicerea in mod mercantil a oricarei initieri masculine a curtarii, fie ea discreta, fie explicita, ar fi justificata. Insa, pusa in fata unui astfel de sentiment spiritual, ea pare ca intalnirea dintre filosoful sau artistul excentric cu autoritatile in societatile dictatoriale. Fie ca se numeste consimtamant pentru salut sau compliment, sau initiere exclusiv feminina a curtarii, o astfel idee lasa sa se intrevada o seaca mentalitate de schimb: imi dai ceva ca sa-mi faci ceva sau sa-ti fac eu tie altceva. Da, schimbul economic a adus o umanizare a societatii omenesti, spre deosebire de cultura razboinica a jafului. Daca il comparam cu perioada primitiva si clasica, schimbul industrial este mai uman. Dar relatiile dintre sexe si dragostea in general trebuie mai mult decat o negociere intre „iti fac ceva” si „imi faci altceva”.

Mentalitatea schimbului economic este mult prea birocratica si prea impersonala pentru ceea ce ar trebui sa fie o relatie afectiva dintre doi oameni. Si imi pare rau pentru cei/cele nu au experimentat asta inca de mici in familiile lor. Cred ca au pierdut mult mai mult decat le-ar putea da vreodata o astfel de implementare a acestei noi reguli de politete. Psihanaliza a descris detaliat problemele unui prea mare atasament matern. Iata ca acesta este un exemplu de dezechilibru emotional datorat unei prea mari detasari de mama, fie prin neglijenta fie prin contracarare a unui atasament prea puternic. Lumea se plange in general de „complexare” in fata unei astfel de situatie insa in acest caz complexul (matern) in doza normala este bun pentru consolidarea relatiilor afective.

Propunerea initierii exclusiv feminina a curtarii in raport cu cultura


Mai mult decat atat, cultura traditionala a dragostei insasi mai nou este pusa in fata unui nou tip de iconoclasm de aceste norme prea radicale. La nivel de elite culturale au existat sporadic astfel de sentimente de razvratire culturala. Ionoclasmul (propriuzis) din epoca bizantina sau cea moderna de la inceputul secolului al XX-lea, au fost astfel de momente radicale in istoria culturii. Insa acest tip de refuz radical al traditiei au fost doar etape trecatoare. Traditia a fost si va fi o parte importanta a culturii, asa ca nu poate fi stearsa cu buretele in mod radical. Reintoarcerea la formele uitate (s-a numit la un moment dat „postmodernism”) a fost o solutie constanta odata cu intrarea in desuet a unui curent sau unei mentalitati care si-a epuizat formele de exprimare.

Exista intr-adevar situatii in care anumite gesturi din cultura traditionala sunt dubioase relativ la normele sociale ale curtarii. De exemplu scena printului care o readuce la viata pe „Alba ca zapada”, in basmul cu acelasi nume, are un sens pentru cultura traditionala; fiind o figura regala, si personajul feminin una din clasele de jos, gestul printului nu doar ca nu era nepotrivit, ba chiar era de dorit pentru mentalitatea traditionala, conform cu regula a 4-a premergatoare curtarii . In zilele noastre visul de a accede la o clasa sociala superioara prin intermediul casatoriei nu mai este atat de arzator. Desi majoritatea femeilor inca ar considera acest gest ca fiind unul norocos, sunt destule care n-ar accepta sa fie sarutate de un necunoscut, fie el si print.

Insa aceasta situatie de incalcare flagranta a normelor sociale contemporane este rara. Cultura traditionala importanta anticipeaza normalitatea de astazi. De aceea ea este in continuare parte importanta din istoria umanitatii. Mai departe voi expune o scruta lista a unor opere de arta universala cu situatii in care regulile si etapele curtarii sunt flagrant incalcate. Iata cateva exemple din literatura:

William Shakespeare: "Marc Antoniu si Cleopatra"
"Romeo si Julieta"

Johann.W. Goethe: "Suferintele tanarului Werther"

Mihai Eminescu: "Luceafarul"
"Pe langa plopii fara sot"

Melodii celebre in care s-a folosit initierea primului contact de catre barbat sunt urmatoarele:

Elvis Presley: "The lady loves me"
"The Girl of My Best Friend"
"Fort Lauderdale Chamber of Commerce"

Beatles : „Hey Jude” 
"Michelle" 
"Come together!"

The Doors: "Alabama Song"

Guns 'N Roses: " Sweet child of mine"

Queen: "Crazy Little Thing Called Love"
"In Only Seven Days"
"You Take My Breath Away"

Michael Jackson: "Human nature"
"The way you make me feel"
"ABC"

Dan Spataru: "Drumurile noastre toate"

Toate acestea tind sa fie excluse din educatie sau blamate pentru ca contin initiativa curtarii de catre personajele masculine.

Exista argumente ce vin din zona nihilista a filosofiei culturii care critica preferinta civilizatiei pentru dragostea spirituala (fantasmatica) in timp ce ea condamna si violul (concret). Aceste argumente sunt menite sa arate in ce mod civilizatia perverteste natura instinctului spre a deveni fantasmatica, transformand individul intr-o entitate rupta de realitatea vietii. Desi acestea nu sustin clar practica violului, totusi il considera mai coerent decat minciuna supraevaluarii persoanei iubite la rang de zeitate. Probabil ca sunt unele feministe radicale care vin cu acest tip de argumente, desi eu nu le-am gasit pe undeva. Insa cele mai multe dintre ele nu se refera la acest tip de nihilism filosofic, ci la factorul sociologic al dragostei spirituale ca preambul universal la viol. Refuzul acceptarii ei ca norma sociala in afara consimtamantului de exprimare vine de la presupunerea ca deriva universal in crima sexuala. Oricum, argumentul biologic e mai puternic decat cel anarhist: nu societatea „perverteste” instinctul, ci insusi instinctul sexual feminin selectiv este care ia doar un lucru de la cel masculin. Asa ca nu vorbim despre un conflict intre civilizatie si instinct ci de unul intre cele doua forme ale aceluiasi instinct, asa cum se transfigureaza in feminin si masculin.

Occidentul este plin de oameni singuri, unii dintre ei parinti, atat barbati cat si femei. Parerea mea e ca, daca stam sa punem in balanta riscurile unui abuz venit de la un barbat Casanova cu durerea singuratatii, atunci merita riscat. Rigiditatea fata de initierea masculina a curtarii evita abuzurile emotionale la nivelul varstei de 35-40 de ani. In acea perioada a varstei o mare parte dintre femei adopta o viziune feminista in ceea ce priveste initierea relatiilor amoroase, fara a deveni neaparat militante de facto. Dar, in acelasi timp, la aceasta varsta si pe aceasta mentalitate dispar si cuplurile. Rezultatul este o accentuare a distrugerii vietii de cuplu, deja afectata de mentalitatea corporatista. Sansele ca o astfel de mentalitate sa fie ocolita de barbati si de esuare in intemeierea unui cuplu sunt foarte mari. Multe feministe inteleg si accepta acest lucru. Din aceasta cauza a aparut un conflict intre feminismul radical si cel moderat pe aceasta tema despre care voi detalia in articolul urmator .




3 decembrie 2018

4.10. Propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii în raport cu natura psio-afectiva umana

4. Propunerea feminista de initiere exclusiv feminina a curtarii. 

4.10. Propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii în raport cu natura psio-afectiva umana


Acest articol este continuarea celui precedent

a. Conflictul dintre forma ancestrala si cea civilizata a instinctului sexual


La nivelul bazic al instinctului sexual din lumea animala etapa a 3-a a curtarii in perioada de rut nu inseamna refuz absolut al imperecherii. Refuzul categoric al femelei spre imperechere in lumea animala se intampla doar cand maternitatea se suprapune peste perioada de rut a masculului, conform cu ciclurile anotimpurilor. Acesta este cazul ursului, unde maternitatea dureaza cam 18 luni. Femela nu poate accepta imperecherea atunci cand se afla deja in stare maternala, pentru ca gestatia i-ar afecta dezvoltarea puiului deja existent. Desi este mai mica decat masculul, totusi devine foarte violenta atunci cand un mascul incearca sa se apropie de ea si puiul ei. Asa se intampla si la lei. Atata timp cat alapteaza, femela nu intra in calduri si nu e interesata de imperechere. Insa daca grupul e preluat de alti masculi, ei ucid mai intai puii pentru ca femelele sa reintre in calduri, si abia apoi se pot imperechea cu ele.

In perioada de rut refuzul femelei este doar provizoriu. El este doar intarziere pana in momentul propice ovulatiei femelei sau incalzirea masculului pentru atingerea apogeului formei fizice. Masculul dominant este cel ce decide refuzul categoric al imperecherii in perioada de rut pentru masculii inferiori. Femela se poate imperechea si cu un mascul inferior daca masculul dominant permite asta sau e suficient de abil sa scape de represaliile acestuia. Asa ceva se intampla la caracatita, unde cate un mascul inferior fizic il inseala pe cel dominant, luand aparenta unei femele aproape de a intra in calduri. Cel dominant il tolereaza in preajma femelelor, crezand ca e femela; insa intr-o clipa de neatentie al celui dominant, cel inferior isi schimba repede pigmentatia si se imperecheaza cu una dintre ele. De asemenea unii masculi din specia Garter de serpi secreta feromoni feminini pentru a fura caldura celorlalti masculi, care chiar il iau drept femela si incearca sa se imperecheze cu el. Desi la aceasta specie nu exista mascul dominant, totusi competitia e mare si se imperecheaza doar cel cu abilitati fizice mai mari. Acest truc de preluare a caldurii de la ceilalti ii ofera sanse mai mari acestor masculi inselatori de a se imperechea cu femelele, aflate in inferioritate numerica.

La om lucrurile sunt mai complicate. In primul rand nu exista o perioada de rut, asa ca omul se poate imperechea pe toata perioada anului. Apoi, omul poseda arme letale, ceea ce a exclus lupta dintre masculi pentru dominatie asupra femelelor, conform ierarhiilor luptelor libere din lumea animala. Cel mai puternic mascul uman poate fi invins de cel mai slab, prin siretlic sau ambuscada. Prin urmare, nu exista un barbat dominant, care sa impiedice imperecherea unei femei cu unul inferior, daca ea doreste asta. Exista competitie intre barbati in diferite domenii, care aduc popularitate celui mai abil si accesul la cea mai dorita/atractiva femeie. Insa superioritatea unuia nu implica excluderea celorlalti din spectrul femeilor disponibile spre imperechere. Cu unele exceptii, barbatii dominanti se limiteaza la o singura partenera asa ca raman femei si pentru cei inferiori pe scara ierarhica. Astfel ca in civilizatia umana rareori au existat razboaie pentru cuceriri de femei. De obicei razboaiele s-au creat si inca se creeaza pentru resurse si alte interese de acest fel. (Mi-am schimbat aceasta idee odata cu documentarul "The international politics sadism", in care am aratat ca cele mai multe razboaie au fost create din interese sadic-ucigase si sociale)



Civilizatia i-a adus instinctului sexual feminin acest rol nou de a respinge categoric avansurile unui barbat pe care femeia il considera inferior. Societatea umana in toate formele ei de organizare a venit in sprijinul acestui nou rol al femeii, condamnand violul. Dar, o astfel de supraornamentare a instinctului a intrat in conflict atat cu forma sa ancestrala, cat si cu normele precurtarii existente in diferite comunitati si descrise aici  si aici . Apoi, instinctul masculin sexual ancestral nu raspunde la simplul refuz (cultural) feminin. Desigur, societatea niciodata nu va accepta ca el sa se manifeste liber, fara restrictii. Urmand aceasta regula, binecunoscutul slogan feminist „nu inseamna nu”, este total indreptatit si justificat. Nici un barbat nu trebuie sa continue curtarea sau avansurile fata de o femeie care nu arata interes clar spre asa ceva.

b. Refuzul categoric instinctului sexual feminin spre imperechere in cultura umana


Pedepsele aplicate de societate pentru incalcarea acestor norme inhiba pulsiunea sexuala (instinctuala) a barbatilor care ar trece peste consimtamantul femeii si ar recurge la viol. Dar asta nu inseamna ca daca este inhibata in actiunea exterioara, ea ar fi cumva prohibita si la nivelul radacinii pulsionale. Realitatea psihologica a aratat ca inhibitia exterioara a unei pulsiuni nu conduce la eradicarea ei din campul vectorilor de dorinta. Datorita faptului ca pulsiunea sexuala (instinctuala) este mai veche si mai puternica decat aceste norme ale civilizatiei, ea ramane activa. Chiar daca este controlata de aceste norme, ea astepta in latenta un moment de relaxare a acestor gardieni psihici pentru a iesi la suprafata. Si, pe masura ce pulsiunile sunt reprimate, ele acumuleaza energie si lovesc mai puternic in aceste garzi ale civilizatiei incastrate in mintea umana.

Instinctul sexual masculin, atat uman cat si animal, raspunde prin contractare pulsionala doar la conflictul cu complexul traumatic antrenat de bataia adversarului. Insa bataia dintre masculi poate tempera pulsiunea sexuala doar provizoriu. De aceea inhibitia instinctuala este doar temporara. Daca nu este ucis sau lasat cu invaliditati in urma luptelor, pana la urma masculul invins isi va lua revansa in fata rivalului. Insa asa ceva nu poate fi acceptat in civilizatia umana. Incercarea de apropiere a unui barbat de o femeie nu mai poate fi stopata conform modelului salbatic din lumea animala, adica prin violenta inainte de savarsirea propriuzisa a unei fapte criminale. Tipul acesta primitiv de rezolvare a unor astfel de conflicte nu mai poate fi folosit in societatea umana a statului de drept *. Un raspuns violent al unei autoritati oarecare fata de o initiere discreta sau explicita a curtarii este nejustificabil, dupa cum am aratat aici . De aceea, inhibat prin norme sociale, instinctul sexual va presa constant pentru exprimari camuflate sau modificate formal, dupa modelul descris de psihanaliza.

Peste acest model de confuzie psiho-instinctuala s-a suprapus si fenomenul mobilitatii omului modern. Perspectiva relocarii a dus fie la separarea cuplurilor fie la refuzul suplimentar al femeilor de a se implica intr-o relatie cu barbati din mediile sociale pe care vor sa le paraseasca. Asa ceva a adus o problema in plus. In trecut oamenii rareori isi paraseau comunitatile. Asa ca partenerul de viata era ales dintr-un spectru limitat de potentiali parteneri. Stilul de viata contemporan, cu mobilitatea si idealurile sale sadite in sufletul omului de rand, a facut ca potentialii parteneri sa isi doreasca mai mult decat o relatie tipica in respectiva comunitate. Daca cineva isi doreste sa urce pe scara sociala si sa ajunga intr-un loc diferit decat cel in care se afla, atunci acea persoana e mai putin disponibila sa intre intr-o relatie specifica acelei comunitati. Atat femeia cat si barbatul aflati in aceasta situatie comunica intr-un fel sau altul disponibilitatea naturala de a intra intr-o relatie. Insa idealurile lor sunt mai inalte decat cele intrevazute de relatia cu pretendentii din mediul proxim, asa ca nu accepta construirea de relatii cu ei. Asa ca discrepanta originara de interese ale instinctului sexual masculin si cel feminin a fost dublata de aceste idealuri mult prea mari pe care individul le are dinspre ideea de cuplu.

c. Logica binara Da/Nu pusa in fata logicii complexe a instinctului sexual


Am aratat in articolele anterioare ca reintoarcerea la principiile de baza ale bunelor maniere  , regasite in regulile si etapele premergatoare curtarii, poate rezolva multe din problemele contemporane ale abuzurilor emotionale. Insa ele au un punct slab, care le face sa esueze in scopul lor. Conform cu dinamica ancestrala a instinctului (consolidata in lumea animala), aceasta inhibitie exterioara poate fi ocolita de pulsiunea devenita din ce in ce mai puternica. Aceasta supraexcitatie instinctuala poate gasi o fisura in baricada normelor sociale care o inhiba. Acest punct slab este etapa a 3-a premergatoare curtarii, privind cumpanirea femeii . Aceasta regula incurajeaza exprimarea pulsiunii sexuale in mod sublimat, prin dragoste spirituala. Asa ca, tinand cont de presiunea atinsa, ea isi gaseste pe aici o portita de manifestare.

Pentru instinctul sexual feminin uman etapa a 3-a premergatoare curtarii este decisiva si poate face diferenta intre imperechere sau nu. Dar, in lipsa unor pretendenti superiori fizic, moral sau social, etapa aceasta tinde sa ofere in paralel semnale opuse celui de refuz. Ambivalenta aceasta in semnal este specifica dinamicii instinctului sexual feminin. Ea nu este originata in factorul psihopatologic isteroid, desi acesta el o poate amplifica, conform cu reperele sale afectiv-comportamentale. Insa semnalul contradictoriu fata de persoanele de sex opus este parte din instinctul sexual feminin, asa cum s-a consolidat el de-a lungul milioanelor de ani de evolutie. La animalele de prada observam comportament agresiv al femelei in calduri fata de masculul atras de feromonii secretati de ea. Instinctul sexual feminin uman nu e departe de emiterea unor astfel de mesaje contradictorii.

De aceea, tot ce declara o femeie in materie de dragoste sau partener sexual trebuie luat si in sens negativ. Cei structurati cu o minte analitica, logica (de cele mai multe ori barbati, dar si femei) nu pot intelege asta. De aici si celebrele glume cu incapacitatea barbatului de a intelege dorinta femeii. Femeile, la randul lor glumesc pe seama unilateralitatii masculine in interpretarea semnalelor feminine, si o pun pe seama obtuzitatii sexuale masculine. Ignorarea semnalelor negative din mesajele ambivalente feminine este specifica logicii binare Da/Nu, specifice mentalitatii practice masculine. Insa si instinctul dar si psihicul masculin emit semnale contradictorii, autoreglative. Presiunea unui libido deja reprimat, (dar nu anihilat, si tocmai de aceea ajuns astfel foarte puternic) isi gaseste exprimarea prin aceasta etapa a 3-a a precurtarii. Pe fondul emiterii feminine de semnele ambivalente, instinctul sexual si psihicul masculin le preia doar pe cele pozitive, chiar daca ele sunt mai slabe. Refuzul categoric al femeii de a accepta curtarea este interpretat de instinctul sexual masculin ca pe o invitatie de plusare spre a scoate cea mai buna versiune a sa.

El isi creeaza astfel o realitate proprie pozitiva, percepand doar aceasta latura permisiva a mesajelor ambivalente emise de instinctul sexual feminin. Aici atat instinctul cat si psihicul preiau carmele judecatii precum o psihoza, creandu-si propriile fantasme. In ciuda semnalelor de refuz ale femeii, indiferent daca concomitent cu ele se manifesta si semnale de acceptare, judecata masculina presata de un libido puternic va percepe doar pe cele pozitive. Cu cat refuzul ei de a intra intr-o astfel de relatie este mai categoric, cu atat el este interpretat de pretendenti in mod natural ca facand parte din cochetaria specifica etapei a 3-a . De aceea feminismul a si tinut sa afirme cu tarie ca „nu inseamna nu”, contracarand propriile semnale pozitive manifestate concomitent. Aceasta autoreglare accelerata a semnalelor contradictorii face ca tautologia „Nu inseamna nu” sa se transforme in „nu inseamna nu, adica nu”, pe masura ce vehementa refuzului este dublata de semnale pozitive ambivalente si mai evidente.

Pentru logica binara (matematica) aceste semnale se exclud unele pe altele fara sens. Insa pentru interesul principial al instinctului sexual feminin, logica acestui semnal contradictoriu este perfect justificabila. Ea se manifesta conform cu etapa a 3-a premergatoare curtarii si are rolul de a selecta cele mai bune gene ale masculului aflat in cea mai optima forma. Scopul ei este acela de a da cat mai mari sanse de supravietuire puilor si dezvoltarii speciei. Instinctul pare primitiv dar e mult mai evoluat decat dispozitivele logicii binare. El nu se poate reduce la o masina de calcul care functioneaza cu valori de genul „adevarat” sau „fals” ** .

Atat barbatii cat si femeile considera ciudatenia afectiv-comportamentala specifica fiecaruia ca fiind naturala pentru ca fiecare o simt asa in natura lor. Fiecare ignora propria perceptie deformata a propriilor dorinte si le judeca pe cele ale sexului opus dupa criteriile reductioniste ale acestei logici binare. Acuzate din exterior sau de propria perceptie logic-binarista de ambivalenta, femeile isi scot la lumina semnalele negative date barbatului refuzat. Conform acelorasi prejudecati ale logicii binare si barbatii ignora semnalele negative datorita presiunii orbitoare a instinctului care cauta portite de satisfactie. Aceasta presiune instinctuala se manifesta si la femeile insele prin semnale scapate de controlul vehementei refuzului. Si unii si altele insa pierd din vedere dinamica foarte complexa a psihicului, mult mai complexa decat cea a masinilor contemporane.



Nu putem accepta manifestarea libera a instinctului sexual care ar duce la violuri, dar acesta nici nu poate fi stopat subit cu un „nu” repetat obsesiv. Iar teoria initierii exclusiv feminine a curtarii exact asta face. In acelasi fel, nici „da”-ul feminin nu inseamna tot timpul „da”. Pentru intelegerea umana din acest moment al civilizatiei instinctul sexual pare o entitate psihopatologica ambivalenta in comunicare si comportament. Numai faptul ca ne-a adus pana aici trebuie sa ne convinga ca el nu este lipsit de strategie. Instinctul sexual determina un comportament foarte sofisticat menit sa atinga scopul sau primordial, respectiv selectarea spre reproducere ale color mai performante gene si sansele maxime de supravietuire a puiului si speciei.

d. Dinamica psiho-afectiva a dragostei spirituale


Acest conflict intre normele sociale si instinct, sau intre pulsiunilor contradictorii ale instinctului insusi, este generator de cultura si de psihic in general, conform cu fenomenul psihic al sublimarii descris de psihanaliza. Asemenea unui animal de prada starnit de fuga prazii sa o urmareasca, si barbatul refuzat de o femeie este starnit sa dea si mai mult si sa o impresioneze spre a forma un cuplu cu ea. Pasiunea starnita pentru persoane nepotrivite, iubirile imposibile, se intampla si astazi, dupa ce regulile acestea s-au mai elasticizat. Barbatii slabi incalca in mod brut aceste norme si recurg la viol, atunci cand pot. Insa cei mai dotati intelectual si spiritual recurg la o incalcare diferita, fantasmatica a acestor norme, in mod cultural.

Regulile curtarii sau cele premergatoare ei sunt menite sa protejeze cuplurile sudate, sau sa interzica barbatilor de tip omega sa aiba acces la femei situate peste statutul lor social, conform cu insusi principiul selectivitatii instinctului sexual. De fapt aceasta caracteristica este specifica instinctului sexual al celor bine plasati pe scara sociala. Pentru cei aflati la baza piramidei sociale, instinctul le comanda exact invers, respectiv sa incerce sa curteze o persoana aflata pe o treapta sociala superioara. Un astfel de comportament apare conform etapelor apropierii dintre sexe in sensul imperecherii, asa cum s-au consolidat inca din lumea animala. Dar cei din clasele superioare nu au fost total feriti de experienta incalcarii acestor norme pe care tocmai clasa lor a instaurat-o. In epocile trecute in aceasta situatie putea ajunge oricine avea ghinionul sa isi piarda partenerul. Numeroasele boli si razboaie au dus la asa ceva. Regulile sociale exterioare privind curtarea au functionat o perioada insa instinctul sexual a fost mai puternic uneori si le-a spart.

Un astfel de sentiment de dragoste intensa are dezavantajul general ca incalca intr-adevar principiile etapizarii traditionale premergatoare curtarii, fiind prea explicit in etapa a doua . Am descris in acel articol care sunt riscurile ignorarii acestor etape. El poate sa incalce inclusiv regulile clar afirmate in comunitate, precum cea a inelului/verighetei. Aceasta este o regula mult mai clar afirmata pentru toti membrii societatii decat codul bunelor maniere. Aceasta institutie reuseste sa comunice faptul ca respectiva persoana se afla intr-o relatie stabila si ca aceasta relatie este protejata de regulile si restul institutiilor societatii insasi. Insa, in anumite cazuri, inelul/verigheta de pe degetul persoanei fata de care s-a aprins o pasiune mai mult intretine acest foc, decat sa-l stinga. Incercarea de curtare contrar acestor reguli va aduce probleme deoarece aceste institutii sociale sunt atacate. Si prin ele este atacat insusi fundamentul societatii.

Insa, pe de alta parte el ridica in mod sincer persoana iubita mult deasupra oricarei alte persoane. Cu cat pasiunea pentru persoana iubita e mai puternica, cu atat in instinctul sexual sublimat se uneste cu cel matern (anaclisis) si cu complexele sale adiacente. Si, cu cat absoarbe mai multe astfel de pulsiuni din proximitatea sexualitatii, cu atat dragostea devine o religie personala a celui ce trece prin aceasta experienta. In mod ciudat, prin astfel de stari trec tocmai persoanele care nu consimt la institutiile religioase traditionale recunoscute de stat. Dimpotriva, cu cat o persoana e mai credincioasa conform principiilor acestor institutii, cu atat sublimarea catre un potential partener sexual este mai redusa. Se poate spune ca imaginea parentala este mai coerent proiectata in persoana unei entitati imuabile (Dumnezeu) decat in cea a unei persoane concrete, cu defectele si viciile sale. Mircea Eliade a descris foarte fidel acest „ateism”, care isi creeaza propria religie in lucrurile mercantile. Dar tocmai din acest motiv el e mai curand un nihilism traditionalist decat un ateism in adevaratul sens al cuvantului.


Din acest punct de vedere acest sentiment nu numai ca nu incalca unul dintre principiile codului bunelor maniere (punerea interlocutorului mai presus), dar si devine model pentru acest mod de a relationa cu cineva. Ei bine, societatea nu doar ca accepta asa ceva, dar il si cauta cu obstinatie. Oricine isi doreste o astfel de evaluare din partea cuiva. Intensitatea acestui sentiment il face de dorit de femeile care n-au trait o astfel de experienta. Dragostea precum in povesti aduce si anumite riscuri precum cele descrise de mine aici . Dar majoritatea femeilor sunt dispuse sa-si asume riscurile incalcarii regulilor si etapelor premergatoare curtarii, precum adolescentii care sar si ei peste ele graba de a trai asa ceva cat mai repede.

Majoritatea feministelor (inclusiv unele radicale ) nu vor sa interzica exprimarea unor astfel de sentimente explicite, atunci cand ele sunt autentice. Problema consta in criteriile de autenticitate dupa care ele decid care sunt autentice si care nu. La aceasta nesiguranta contribuie si nestatornicia acestui sentiment pe termen lung, chiar daca e sincer si trait cu intensitate maxima. Fie ca se deriva in relatie amoroasa sau nu, dragostea spirituala se termina dupa o anumita perioada, fie de durere fie de satisfactie. In primul caz ea devine „invatatura de minte”, deoarece o dragoste netraita provoaca mai multa suferinta decat fericire. In celalalt caz devine obisnuinta si ulterior poate chiar plictiseala. Incetarea comunicarii din primul caz si scaderea intensitatii ei provoaca suferinta si femeii, nu doar barbatului refuzat. De aceea unele femei se indoiesc de autenticitatea ei originara.

Pe aceasta tema am gasit putine dezbateri intre feministe deoarece e foarte greu de ajuns la un punct comun intre ele. Sunt unele feministe care vor interzisa comunicarea si a sentimentelor de dragoste spirituala, pe motiv ca ar provoca disconfort conform acestei lipse de discretie in exprimare care incalca regula a 2-a a precurtarii. In acest punct feminismul ia o alura ultraradicala, ce intra in conflict nu doar cu feminismul moderat dar si cu cel radical. Acele prostituatele ascunse, acele femei isteroide si acele lesbiene care se ocupa cu astfel de militantism (repet, nu toate aceste categorii sociale sunt feministe) relationeaza diferit la semnalele de dragoste spirituala.

Pentru prostituatele ascunse un barbat care se indragosteste in acest mod de ele este de dorit, pentru ca le creste „valoarea” pe piata amorului in ochii potentialilor clienti. Daca e si bogat atunci el divine insusi „sensul vietii”. Pentru femeile isteroide, un astfel de barbat indragostit spiritul e de dorit, pentru ca le alimenteaza narcisismul. Insa povestea tine doar pana in momentul in care el da semne ceva mai clare ca ar dori o relatie. Si atunci, de obicei, lucrurile devin ceva mai complicate, deoarece isteroida poate arata ostilitate la semnele lui explicite. Unii isi mentin pasiunea, insa altii isi pierd rapid interesul. Iar acest fapt ii creeaza isteroidei un sentiment de abandon care se poate manifesta prin ostilitate maxima fata de el in diferite contexte sociale. In acest moment al evolutiei pasiunii lui, ele sustin teoria ultraradicala a interzicerii comunicarii si sentimentelor de dragoste spirituala. Insa daca apare la orizont un alt barbat indragostit de ele isi schimba iarasi optica, si chiar pozeaza un inceput de relatie special pentru a-l umili pe primul… Pentru lesbiene, un barbat indragostit spiritual de ele le poate oferi un oarecare sentiment de satisfactie. Insa nici ele nu raspund pozitiv unor semnale explicite din partea lui in sensul construirii unei relatii amoroase, din motive de orientare sexuala. Si, si lor le displace cand acesta inceteaza sa mai arate interes pentru ele. Din aceasta cauza nu exista unanimitate in privinta acestei teme. Unele dintre feministe oscileaza intre a accepta si a interzice comunicarea nesolicitata a sentimentelor de dragoste spirituala. Despre cele care isi mentin in mod vehement pozitia in interzicerea comunicarii sale conform cu teoria initierii exclusiv feminine a curtarii voi scrie mai detaliat in articolul urmator.

* Putem aici intrevedea in interesul de interzicere a initierii masculine a curtarii o dorinta a insusi instinctului sexual feminin bazic de a vedea doi masculi stabilind ierarhia, inainte de a-i oferi acceptul celui mai puternic pentru imperechere.

** Pentru niste obiecte care functioneaza singure, aceste dispozitive par niste minuni, iar creatorii ei niste dumnezei. Insa sa nu uitam, tehnologia noastra cea care pare superavansata nu a reusit inca sa creeze o banala aripa de libelula.




22 noiembrie 2018

4.9. Inoportunitatea politica a propunerii initierii exclusiv feminine a curtarii

4. Propunerea feminist-radicala


4.9. Inoportunitatea politica a propunerii initierii exclusiv feminine a curtarii

Acest articol este continuarea celui precedent

a. Ineficienta normelor sociale in preventia crimelor si abuzurilor emotionale asupra femeilor

Codul traditional al bunelor maniere e suficient pentru a stopa la nivel ideal crimele si abuzurile emotionale asupra femeilor. Principala sacaracteristica este diminuarea sinelui in favoarea apropiatului, si centrarea pe nevoile acestuia. Daca spiritul lui este aplicat la perioada premergatoare curtarii , atunci nu vor mai exista nici abuzuri de tip Casanova si nici violuri. Desigur, principala lui problema este faptul ca normele sale sunt incalcate la nivel concret. Ei bine, propunerea de initiere exclusiv feminina a curtarii nu va putea stopa crimele si abuzurile emotionale asupra femeilor, dupa cum cele vechi din acest cod de bune maniere nu o fac. Ea singura nu e eficienta, dupa cum am aratat deja aici. .

Deocamdata ea functioneaza partial in lumea educata a universitatilor sau a inaltei clase. Ea ii descurajeaza temporar pe potentialii abuzatori de tip Casanova, ajunsi accidental din alte medii acolo. Daca au un anturaj elevat, atunci barbatii cu tendinte abuzive si criminale sunt stimulati sa se ridice la acelasi nivel si sa se comporte conform acestor norme elegante. Ei nu isi pot aplica trucurile de agatare specific strazii intr-un mediu universitar populat pentru ca orice fel de astfel de comportament e ignorat si chiar condamnat. Dar asa ceva nu functioneaza in totalitate. Acolo unde nu exista un astfel de mediu social, cei fara o educatie in acest spirit renunta la bunele maniere, si comit abuzuri emotionale si crime sexuale, conform cu mediul in care s-au format.

Atat si abuzurile de tip Casanova, dar si violurile au loc atunci cand comunitatea nu este prezenta spre a le dezaproba colectiv. In majoritatea campusurilor universitare au loc violuri, in ciuda implementarii sale la nivel colectiv. Din acest exemplu putem vedea ca femeile sunt in siguranta intr-un mediu populat, unde oricum se simteau in siguranta si inainte de potentiala implementare a acestei reguli. Am aratat in articolul acesta  sau in acesta  faptul ca interzicerea initierii pasnice a curtarii unei femei de catre un barbat nu va rezolva problema hartuirii sexuale si violului. Cei care comit aceste crime incalca prevederile legale deja existente, precum si regulile curtarii existente in codul bunelor maniere. Asa ca ei nu se vor opri in a incalca si aceasta noua regula de politete din moment ce nu tin cont de cele vechi. Asadar, chiar daca aceasta noua regula ar fi implementata in intreaga masa a societatii, ea tot nu ar functiona, la fel cum insusi codul bunelor maniere nu a prins in mediile marginale.

b. Inutilitatea normei de initiere exclusiv feminina a curtarii pentru femeile dominante

Pe langa ineficienta unei astfel de noi norme de „bune maniere” in prevenirea crimelor si abuzurilor emotionale asupra femeilor, ea este si inutila fata de femeile care chiar o pun in practica. Rolul feminitatii in dinamica formarii cuplului a fost implementat partial odata cu epoca moderna, care a dat independenta femeilor, pe masura ce drepturile lor au devenit egale cu cele ale barbatilor. Cateva dintre ele l-au acceptat, luandu-si in serios un rol foarte activ in societate. Altele s-au dovedit superioare majoritatii barbatilor, inclusiv in domenii traditional consacrate barbatilor. Acesta este cazul femeile liberale, antreprenoare, cu personalitate dominanta. Au existat astfel de femei in toate epocile consemnate in istorie. Se poate intelege ca aceste femei controleaza si decid cuplul cat si mediul in care traiesc. Unele dintre ele ajung sa decida chiar viitorul comunitatii lor. Initierea exclusiv feminina a curtarii, este tipica pentru o astfel de femeie, dupa cum e insasi initiativa unei mai bune administrari a domeniului in care activeaza. Datorita puterii lor organizatorice, acest gen de femei sunt foarte respectate de comunitate si societate.

Feminismul moderat le-a dat ca exemplu le-a luat ca model pentru justificarea drepturilor egale intre barbati si femei. Feminismul radical a mers mai departe si le-a dat ca exemplu pentru a demonstra o fantomatica superioritate de gen a femeilor fata de barbati. Insa tipul de femeie cu adevarat dominanta descris mai sus este rar, chiar daca foarte vizibil. Majoritatea femeilor si-au pastrat statutul selectiv-receptiv, conform constitutiei feminine naturale. Teoria marxista a matriarhatului, conform careia femeia in general detinea puterea politica si controlul asupra formarii cuplurilor a fost infirmata de studiile ulterioare de antropologie culturala. Totemismul matriliniar cu regulile sale, descris de Levi Strauss* si alti antropologi, folosit in societatile tribale, era menit sa evite incestul prin interzicerea casatoriilor intre membrii aceluiasi semn totemic. Transmiterea matriliniara a semnului totemic era menita sa interzica in principal relatiile amoroase atat intre parinti si copii dar si intre frati si surori. Imaginea femeii in productiile artistice primitive avea aceasta explicatie si nu reflectarea vreunei supraputeri politice a ei, asa cum credea Marx. Credinta cum ca femeia a avut un rol politic mai activ decat barbatul in etapele evolutiei umane este o eroare.




c. Conflictul teoriei initierii exclusiv feminine a curtarii cu insasi natura feminitatii

Pe langa ineficienta fata de scopul ei principal pentru care ar fi implementata in societate, propunerea de initiere exclusiv feminina a curtarii aduce un dezavantaj mentalitatii traditionale. Ea tinde sa limiteze mai intai libertatile conservatorilor in materie de relatii amoroase. Spre deosebire femeia dominanta descrisa mai sus, pentru femeia cu mentalitate conservatoare, sau pentru o tanara neexperimentata social, initierea exclusiv feminina a curtarii vine ca o povara in plus. Ea loveste in rolul atractiv si selectiv consolidat instinctual al feminitatii. O astfel de permutare pe care unele feministe o incearca in acest moment al civilizatiei nu are sanse de reusita pentru ca sunt foarte multe femei insele care nu o accepta. Nu toate femeile care imbratiseaza aceasta propunere vor un rol mai activ in dinamica cuplului.

Am aratat in acest articol ca in lumea mamiferelor masculul are un rol ceva mai activ privind curtarea, in timp ce femela are rol selectiv-receptiv. In acelasi fel, in cultura traditionala umana barbatul a fost cel care a initiat o relatie ce se putea termina cu o casatorie. Desi au existat si exista cateva exceptii, regula generala e aceea ca femeia se face placuta si asteapta iar barbatul e cel care o place si initiaza apropierea. La fel ca in lumea animalelor, in mod principial masculul uman are un rol ceva mai activ in dinamica curtarii. Femela umana este receptiva sau refractara la propunerea venita de la el. E natural ca barbatul sa initieze discret o curtare si sa avanseze in ea pe masura ce primeste semnale ca femeia e interesata de asa ceva. In societatile cu un grad de civilizatie avansat barbatul a fost cel care a dat semne mai mult sau mai putin explicite de interes in curtare, iar femeia fie i-a raspuns pozitiv prin semne la fel de explicite, fie negativ, prin semne de dezinteres. Excluderea regulilor traditionale din comportamentul de curtare si inlocuirea lor cu una singura, specifica femeilor dominante, este un atac la adresa sexualitatii si afectivitatii umane naturale.

Sunt femei carora nu le displace sa fie complimentate de straini in spatiul public populat. Complimentele necunoscutilor nu le enerveaza precum pe unele feministe. Dimpotriva, asa ceva reinvie provizoriu multor femei feminitatea ce a ajuns aplatizata mai mult sau mai putin intr-o relatie rutinata. Unele isi arata satisfactia fata de asa ceva, iar altele si-o ascund. Acest gest se datoreaza faptului ca nu vor sa iasa din relatia in care se afla sau nu vor o relatie cu cel care le-a abordat. Ele considera ca, daca si-ar arata satisfactia, atunci initiatorul ar putea intelege ca a primit acceptul sa continue in curtare. Din cauza asta prefera sa nu arate ca le-ar placea complimentele.

Baietii tineri si adolescenti abordeaza fete necunoscute in mod regulat pentru initierea relatiilor amoroase. Videoclipurile pieselor difuzate de canalele specializate in muzica dance abunda de situatii in care necunoscuti se apropie emotional „urgent” unii de altii, calauziti de inspiratia ritmurilor. Am mai mentionat ca lipsa de timp sau migratiile economice specifice stilului de viata contemporan au facut ca aceste reguli sa fie ignorate. In ciuda unor esecuri amoroase cu barbati Casanova sau cu persoane ce practica prostitutia ascunsa (atat barbati cat si femei) , multe cupluri au luat nastere in urma initierii curtarii fara a tine cont de aceste reguli. E un lucru riscant si ar fi bine daca cei vizati s-ar ajusta acestor norme sociale pentru propria lor preotectie in fata abuzurilor. Ele au fost concepute cultural sa ii ajute in gasirea unui partener mai potrivit. Insa daca aceste persoane aleg acest gen de curtare minima e alegerea lor si nu pot fi fortati sa se civilizeze.



d. Sensul propunerii initierii exclusiv feminine a curtarii pentru grupurile sociale diferite care adera la ea

Masura initierii exclusiv feminine a curtarii este perceputa diferit de diversele grupuri sociale care adera la ea. Fiecare dintre ele intelege altceva din ea, sau urmareste altceva de la ea, in functie de mentalitatea specifica fiecaruia. Cele mai multe dintre grupurile care adera la aceasta propunere se multumesc cu codul traditional al bunelor maniere. Acest cod traditional de maniere elegante poate inlocui mult mai eficient scopul social al initierii exclusiv feminine a curtarii. El a promovat constat constructia relatiilor amoroase in spiritul rabdarii, atentiei si obedientei fata de partenera in interiorul curtarii si casatoriei. Daca asa ceva se extrapoleaza catre perioada premergatoare curtarii atunci dispar si problemele disconfortului produs unor femei in urma mesajelor prea explicite. Din pacate, aceste reguli nu au fost promovate in intreg corpul social. Unele dintre normele sale sunt invechite fata de spiritul egalitarist contemporan dintre sexe. Apoi, ele au ramas norme alese doar pentru clasele superioare. Conditia umila a majoritatii contemporanilor a facut ca acest set de reguli ale curtarii sa nu le fie cunoscute. In lipsa unor reglementari clar oferite de o educatie propice pe tema curtarii, multe femei se simt reprezentate de aceasta noua propunere. O cautare a acestui set de norme pe internet sau la biblioteca poate tempera nevoia asta de revolutie antitraditionalista a feminismului cu aceasta noua norma.

Exista interese legitime ale femeilor de a nu fi deranjate cu prea multe tentative de initiere de curtare. Femeile foarte frumoase, starurile media, si alte celebritati inclusiv masculine sunt afectate de o prea mare afluenta de pretendenti si admiratori care le deranjeaza constant cu propuneri de initiere de curtare. Femeile comune vor un rol mai mare in dinamica formarii cuplului, conform cu spiritul egalitarist contemporan si impotriva spiritului obedient traditional pe care trebuia sa il arate femeia. Ele nu isi doresc neaparat povara responsabilitatii construirii relatiei prin initiere exclusiva, ci doar sa aiba libertatea de a alege partenerul cel mai potrivit, fara a fi deranjate de ceilalti. Insa tocmai lor le prieste mult mai bine atat codul bunelor maniere privind curtarea, cat si setul de etape premergatoare despre care am scris in acest articol .

Exista femei casatorite care adera la aceasta mentalitate de initiere exclusiv feminine a curtarii pentru ca se afla in discordanta de apetit sexual cu sotul. Dupa cum am mai mentionat mai sus Dupa cum am mai mentionat mai sus in acest studiu  , ele vor ca actele sexuale sa fie mai rare, in acord cu propriul apetit. Insa nu au curajul sa discute despre asta in mod serios cu sotul, sau se tem de consecinte neplacute precum racirea relatiei sau chiar divortul. Asa ca in subsidiar ele cred ca o astfel masura le pot favoriza indirect. Apoi, femeile fericite in cuplu, cele anxioase, lesbienele si prostituatele de lux nu vor deloc sa fie asaltate cu mesaje explicite de initiere a curtarii din partea barbatilor. Primele nu vor pentru ca chiar nu isi mai doresc altceva. Anxioasele nu vor astfel de mesaje pentru ca le sperie perspectiva unui viol sau alte abuzuri emotionale. Lesbienele nu au orientare heterosexuala, deci nu sunt interesate de asa ceva. Iar prostituatele de lux nu vor ca barbatii instariti sa stie ca ele au o astfel de meserie, si ca mimeaza afectiunea si pasiunea ce „s-a starnit” pentru ei. Ele urmaresc o facilitare a intereselor financiare cat mai mari prin aceste relatii si nu vor sa fie abordate de barbati cu potenta financiara medie; jucand rolul de dive, ele vor sa pacaleasca barbatii foarte instariti care nu le intrevad trucurile. In acelasi fel acele femei isteroide care o sustin vor o facilitare a intereselor libidinal-seducatoare. Pentru ele, seducerea si abandonarea sedusului are functie de orgasm mintal, dupa cum am descris in detaliu aici.

Observam ca sub aparenta legitimitate a acestei norme, ultimele doua grupuri sociale ascund si interese obscure ale unor anumite femei. Pentru prostituatele mascate aceasta norma asigura un interes financiar bazat de minciuna. Pentru femei isteroide ea acopera nevoia lor insatiabila de scandal. Codul bunelor maniere aplicat in perioada precurtarii poate sa reechilibreze lucrurile. Femeile oneste pot sa faca apel la el. Atat regulile cat si etapele premergatoare curtarii sunt deja afirmate de codul bunelor maniere. Aceste norme traditionale sunt suficiente pentru a regla noile probleme dintre sexe din societatea contemporana. Asa ca inchei acest articol in aceeasi nota in care l-am incheiat si pe cel anterior  , trimitand catre auto-educarea si asumarea normelor traditionale ale curtarii, atat pentru barbati dar si pentru femei. Or fi ele vechi si neacceptate in totalitate, insa au avantajul de a fi fost consolidate timp de peste o mie de ani, intr-o perioada in care socializarea dintre sexe nu era conditionata de lipsa de timp ca astazi.

Feministele radicale, (dar si cele moderate ce uneori tind sa le sustina ideile) trebuie sa invete ca incalcarea acestor norme de catre initiatorii stradali de curtare nu justifica un raspuns jignitor din partea lor, si nu poate face obiectul incriminarii juridice. Cei lipsiti de maniere elegante nu au fost vreodata condamnati in istorie, ci doar ignorati. Exceptie a facut-o lipsa de comportament manierat fata de membrii familiilor regale, care putea aduce mai rapid sfarsitul unui membru al claselor inferioare. Insa asa ceva nu se mai intampla astazi. Plus ca eu unul pariez ca feministele radicale nu fac totusi parte din vreo familie regala, in ciuda (sau tocmai) narcisimului lor histrionic… Jignirea pe care unele dintre ele o aduc unui astfel de initiator explicit de curtare este la fel de neeleganta precum incalcarea lui a normelor premergatoare curtarii. In acest caz e greu sa ii ceri cuiva sa nu se abata de la codul bunelor maniere in relatiile cu tine daca tu insuti nu o faci si recurgi la comportamente, gesturi si cuvinte josnice.

Pe de alta parte si barbatii trebuie sa invete sa foloseasca natural aceste norme, la fel ca masculii din lumea mamiferelor, fara mijloacele de constrangere specifice societatii clasice sau chiar contemporane! Succesul imperecherii depinde de urmarea, nu de incalcarea lor. Dupa ce aceasta etapa e parcursa lucrurile se pot regla de la sine, precum s-au reglat in societatile clasice echilibrate. O exceptie de la aceasta regula este data de spiritele poetice, care incalca aceste reguli in scop spiritual. Propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii intra in conflict si cu acestea, dupa cum voi arata urmatorul articol .

* Levi Strauss – Gandirea salbatica




12 noiembrie 2018

4.8. c. Abordarea in spatiul public din postura de necunoscut: cel mai prost loc de initiere a curtarii de catre barbati


Acest articol este continuarea celui precedent

4.8. c. Abordarea in spatiul public din postura de necunoscut: cel mai prost loc de initiere a curtarii de catre barbati


Mai departe am sa analizez greseala venit din cealalta parte, cea masculina, printr-o semnalizare prea explicita a disponibilitatii de initiere a curtarii. Aceasta este abordarea explicita stradala sau prin retelele de socializare. Asa ceva creeaza disconfort majoritatii femeilor. Multa vreme am crezut ca acest disconfort de care ele se plang s-ar datora unei constitutii psihopatologice anxioase, care interpreteaza drept agresiune un gest de politete. Exista femei care se incadreaza in acest tipar psihopatologic, si despre ele am scris aici  si o sa mai scriu in detaliu in articolele urmatoare. Ele in general interpreteaza politetea comunitara drept semn explicit de initiere de curtare. Dar nu la aceste cazuri ma refer, ci la abordarea explicita din partea barbatilor in scopul curtarii. Asa ceva nu este un gest de politete comunitara. Politetea este menita sa armonizeze relatiile sociale intre membrii comunitatii. Ea presupune un comportament de reducere a individualitatii personale in favoarea ridicarii statutului personal al celorlalti. Dimpotriva, curtarea si sexualitatea este un comportament de excludere a unei parti din comunitate din functia de reproducere in scop selectiv. Curtarea este o competitie a calitatilor fizice genetice individuale, acoperita de un ambalaj politicos. Asadar ea se afla de fapt la antipodul politetii.

O abordare prea explicita din postura de necunoscut are sens din optica instinctului sexual masculin. Acesta trebuie sa fie disponibil oricand spre imperechere. Insa pentru optica selectiva specifica instinctului sexual femeiesc asa ceva este impropriu. Din acest motiv abordarile explicite de initiere masculina a unei relatii din postura de necunoscut provoaca disconfort si pentru o femeie ce nu sufera de anxietate, nu doar pentru cele anxioase. Exista patru cauze pentru acest disconfort, legate cumva una de cealalta. 1. Prima este aceea ca abordarea explicita a unei femei pe strada sau in oricare din spatiile publice in scopul initierii curtarii incalca cel putin 2 din cele 4 dintre reguli traditionale premergatoare de curtare descrise in primul articol al acestei serii. Ele se refera la cunoasterea in prealabil a potentialului partener sau prezentarea sa de catre o persoana de incredere. De cele mai multe ori astfel de practici incalca si regula a 4-a premergatoare curtarii, cea legata de rangul social inferior al celui ce recurge la asa ceva. Cei mai multi initiatori stradali de curtare isi incearca norocul pe femei mai aratoase sau mai bine imbracate decat ei. Evident o astfel de practica saboteaza interesul principial selectiv al sexualitatii femeiesti.

Femeile sunt total indreptatite sa ceara o educatie a regulilor curtarii prin care sa nu fie excluse din decizia pe care o ia un barbat in ceea ce le priveste, propunandu-le o relatie amoroasa mai mult sau mai putin explicit. Fara un astfel de semn explicit din partea lor, trecerea peste etapa a 5-a premergatoare curtarii este o lipsa clara de respect la adresa femeii. Indiferent de cat de frumos ar fi gestul barbatului, daca el ignora etapa a 5-a, fara a i se da femeii posibilitatea sa aleaga, conform cu etapa a 3-a, atunci femeia se poate simti ca o prostituata careia i se cumpara dragostea, dupa cum am precizat mai sus.

2. La aceasta se adauga si incalcarea etapei a 3-a a curtarii descrisa in acest articol  . Cele mai multe dintre femeile care se trezesc abordate pe strada se simt excluse din constructia relatiei in urma unei astfel de abordari, si e normal sa refuze astfel de propuneri. Chiar daca rangul social sau calitatile unui barbat ce abordeaza explicit o femeie necunoscuta pentru a forma un cuplu, sunt asemanatoare sau chiar superioare cu ale ei, sansele lui de reusita sunt astfel mai mici. Numai faptul ca el decide sa faca asta in spatiul public, precum orice altcineva, il descalifica in ochii selectivi ai receptivitatii amoroase feminine. Practic el a facut un lucru pe care orice barbat il face. S-a contopit cu majoritatea, ceea ce nu e foarte atractiv pentru o femeie. Singurul lucru care l-ar putea scoate din aceasta mediocritate incompatibila cu interesele selective ale sexualitatii femeiesti, este un gest exceptional, o vorba de duh sau altceva. Din pacate lucrurile astea nu vin la comanda…

Incercarea de apropiere emotionala a unui barbat fata de o femeie fara acceptul ei explicit a fost dezavuata in trecut si este si astazi. Societatea contemporana abuzeaza in mod constant de neutralitatea unei persoane pentru a-i forta acceptul spre o relatie sau alta  , dar asta nu e decat o carpeala a dictaturii si sclaviei in culorile libertatii. In acelasi fel, fortarea acceptului unei femei spre apropiere emotionala este un semn al abuzului. In conditiile in care unele femei sunt santajate pentru a accepta o viata sexuala mai intensa cu sotii, o astfel de initiativa accelerata si unilateral-masculina de relatii intime nu este apreciata de ele.

3. Cea de-a treia cauza este teama normala pentru societatea noastra a femeilor fata de criminalii sexuali. Mult timp am crezut ca aceasta teama este exagerata, apreciind-o ca simptom fie de paranoia (in forma de persecutie), fie a unei nevroze anxioase, fie a unei tulburari de personalitate de tip paranoid (sau traumatic). Exista intr-adevar femei care se suprapun peste aceasta psihopatologie. Insa, dincolo de aceasta minoritate femeile normale chiar traiesc un pericol real. Dupa ce m-am uitat peste statisticile oficiale ale criminalitatii sexuale oferite de stat, mi-am dat seama ca traim o adevarata conspiratie privind violenta fata de femei  . Statele cu presiune sociala masiva si fara protectie sociala fata de marginali, precum SUA, Rusia, China, Romania si multe altele, pur si simplu protejeaza criminalii sexuali  .

Asa ca toate femeile au motive serioase sa se teama nu doar de necunoscuti, dar chiar si de cunoscuti, chiar daca statisticile spun clar ca un abordator stradal nu este un violator. Nu toate femeile sunt experte in statistica violurilor si criminalitatii sa stie ca acest gen de barbati nu sunt proxeneti mascati sau violatori. Intr-o societate care nu ofera date statistice clare despre violuri, rapiri si ucideri sadice de femei, e normal ca o femeie sa interpreteze pe un abordator stradal ca fiind un potential violator. Sau, chiar daca ele cunosc statistica ce arata ca violatorul nu este un abordator stradal, totusi poate ca nu vor sa-si asume aceste riscuri, chiar daca ele sunt minime. Asa ca sansele lor de a primi acceptul pentru curtare in aceste locuri sunt mai mici decat in altele. Si, e de indicat ca barbatii sa incerce mai curand in alte parti decat pe strada, pe langa faptul ca trebuie sa astepte semnele de raspuns de la femeie inainte de a face abordarea mai explicita.



4. In sfarsit, cea de-a patra cauza a reticentelor femeilor fata de abordatorii necunoscuti din spatiul public este riscul abuzurilor emotionale. Un barbat care sta la panda pe strada si propune relatii intime femeilor este un potential Casanova. El trece de la o femeie la alta, nu se opreste la niciuna si lasa in urma lui suferinta. Am descris aceste comportamente aici  , asa ca nu reiau ce am scris acolo. Datorita abuzurilor emotionale pe care le poate crea, el e ocolit de femei. Un initiator stradal de curtare nu se poate deosebi de un abuzator, iar femeile nu sunt dispuse sa riste.

Fiecare barbat care recurge la asa ceva trebuie sa stie ca strada e unul dintre cele mai proaste locuri de initiere a curtarii. Barbatii care o practica au impresia ca pot sparge aceste norme puternic consolidate in constiinta umana, doar pentru ca se cred speciali. Dupa esec, ei constata cu surprindere ca sunt respinsi, si uneori se comporta nedemn in fata acestui refuz, jignind sau abuzand femeia Ei intr-adevar trebuie informati mai consistent in privinta acestei greseli, dat fiind ca n-au reusit sa o inteleaga singuri.

Regula a 4-a premergatoare curtarii, respectiv a concordantei statutului social, ar trebui sa fie inteleasa si asumata in mod special. Barbatii trebuie educati inca din scoala sa nu devina agresivi sau jignitori fata de femeia care le refuza curtarea atat in acest context stradal dar si in alte contexte si in alte interese. Sloganul feminist „nu inseamna nu” este perfect justificat si trebuie aplicat in relatiile interumane in general, nu doar in cele ale curtarii. O propunere venita de la oricine nu trebuie neaparat acceptata ca in Evul Mediu dupa criteriul superioritatii de clasa sau de gen.

Un barbat care trece direct la propunerea de relatii intime poate avea succes in fata unor femei grabite sau frapate de originalitatea abordarii directe. Cele 4 reguli traditionale sunt suficiente pentru a reglementa relatiile dintre barbatii care initiaza curtarea stradala si femeile care o accepta sau o refuza. O incercare discreta de socializare poate deriva in curtare daca femeia abordata da semne evidente in acest sens. Daca ea nu ofera astfel de semne, orice efort e in zadar. Dupa ce au fost ignorati, multi barbati trec la a oferi semne si mai explicite in loc sa isi arate o versiune mai buna a lor, conform cu etapa a 4-a a curtarii. Dar in acest moment ei incalca primele doua reguli traditionale premergatoare de curtare, si sansele de reusita a abordarii sunt aproape 0.

Esti poet? Ai un public care te apreciaza? Atunci, da. Poti sa risti la o astfel de abordare pe strada sau in alt spatiu public, asumandu-ti si umilinta de a fi respins. Poeti mult mai mari (cel mai probabil ) au fost respinsi in trecut. Daca te crezi mai valoros decat ei, atunci, da, poti sa-ti incerci norocul. Dar, ai grija ca s-ar putea sa fi evaluat sub nivelul tau real odata cu asumarea acestui risc!




d. Solutii traditionale pentru femei spre a evita complicatii in urma abordarilor inoportune


Pentru o femeie normala disconfortul unei abordari nepotrivite nu este atat de mare incat sa faca o scena sau o criza de irascibilitate. Sunt insa altele care cauta cu obstinatie scandalul, si se comporta seducator prin vestimentatie limbaj si gesturi. Daca barbatul se intampla sa fie si ceva mai timid sau nesigur pe el, atunci isi gasesc si ele momentul propice sa-l umileasca in vazul tuturor. Este o reactie disproportionata venita iata din partea unor femei, care nu trebuie incurajata. Scoala in general nu s-a preocupat spre a-i educa pe tineri inspre ceea ce trebuie sa faca pentru a-si gasi o partenera in dragoste. Educatia sexuala se refera in mare parte la situatiile de dupa aparitia cuplului si nu la modul in care trebuie format. Multi dintre cei care incearca astfel de abordari nu stiu ca asa ceva deranjeaza pe femei. Iar educatie cu vorbe agresive nu se poate face. Desigur, dupa cum voi arata ulterior , in acest caz exista un interes sadic el insusi al femeilor de conformatie isteroida de a umili cu predilectie astfel de barbati slabi, luandu-si astfel masuri de precautie in a-i alege, ca ei sa nu devina ulterior violenti.

Apoi, exista situatii in care acest gen de femei interpreteaza salbatic un semn discret de initiere a curtarii ca lipsa de respect, hartuire sexuala sau viol. Si in acest caz nu am in vedere pe cei care revin cu semne mai clare de initiere a curtarii, dupa ce femeia nu a raspuns cu interes la semnele anterioare. Ma refer strict la cei ce au oferit semne foarte discrete, care se ofera in general si in alte contexte decat cele ale curtarii. Pentru a contracara asa ceva e suficienta argumentatia de pana acum: gesturile sau conversatiile discrete cu care se poate testa disponibilitatea femeii spre a accepta curtarea se aplica si in alte contexte decat acela ale curtarii. Asa ceva nu poate fi nici interzis si nici incriminat pentru ca se foloseste constant in societate. Lipsa de entuziasm al femeii in fata acestui semn discret e un criteriu pentru incetarea curtarii. E suficient un astfel de raspuns reticent, nu unul agresiv sau umilitor pentru cel ce a incercat initierea.

O astfel de regula simpla s-a practicat in trecut si se practica si astazi pana cand feminismul radical s-a trezit sa ostracizeze orice semn facut de un barbat, indiferent cat de discret ar fi. Dupa cum am aratat intr-un articol anterior  initierea pasnica de curtare nu este agresiune, nici hartuire sexuala si nici viol. In video-ul de mai jos se poate vedea un exemplu de femeie, care devine agresiva si aproape ca sare la bataie cu un barbat pentru ca a salutat-o fara sa o cunoasca.



Canalul care prezinta aceasta filmare este unul vadit principial antifeminist si misogin pe alocuri. E posibil ca scena de mai sus sa nu fie una genuina, ci sa fie o caricaturizare a feminismului in general, din partea numerosilor sai oponenti. Insa el prezinta o realitate a feminismului radical de a interpreta salbatic un semn discret de curtare ca agresiune. Reactia din acest video este o vadita exagerare fata de un astfel de semn discret, chiar daca el incalca regula a 4-a premergatoare curtarii mentionata mai sus, respectiv compatibilitatea rangului social. O sa revin la analiza detaliata a acestei exagerari in articolele viitoare. Deocamdata ma multumesc doar sa o aduc in discutie ca exces de zel.

Refuzul cultural uman absolut al femeii de a intra in jocurile curtarii, conform cu regula a 4-a premergatoare curtarii, dictata de stratificarea sociala umana, provoaca o confuzie instinctuala. Refuzul ei este interpretat de instinctul sexual masculin drept trecere la etapa a 3-a a curtarii, ca stagnare. Dupa cum am amintit deja in acest studiu, in perioada traditionala cand clasele sociale erau izolate ermetic, barbatul aflat pe o treapta ierarhica inferioara nu putea initia etapa a doua de curtare catre o membra a unei clase superioare. Dar asta nu insemna ca instinctul sexual ar fi amortit si el de regulile exterioare ale societatii. In perioada de tampon al epocii clasice cu cea industriala, regula a 4-a premergatoare curtarii a inceput sa fie ignorata, conform interesului instinctului. Refuzul institutional absolut din partea femeilor iubite de a le accepta curtarea i-a facut pe romantici sa pluseze. Productii culturale remarcabile au luat nastere astfel. „Luceafarul” este una dintre acestea. „Suferintele tanarului Werther” este alta. Eminescu s-a tot plimbat „pe langa plopii fara sot”, insa idealul accederii la o clasa superioara prin intermediul dragostei s-a realizat doar la nivel fantasmatic, in „Sarmanul Dionis”. Multi barbati au putut vedea pe pielea lor ca refuzul sau obstacolele in fata persoanei iubite i-au intaratat mai curand pasiunea decat sa i-o opreasca. Un barbat mai mult sau mai putin marginal, fara talentul figurilor culturale de mai sus mai mult e incitat de un refuz duplicitar si pervers de la o femeie isteroida.

Femeile cu o doza mai mare sau mai mica de isterie in ele simt instinctiv asta. Si uneori pluseaza catre seductie lipsita de interes concret de curtare doar pentru aceasta exersare a fortelor proprii. Trebuie insa sa isi asume riscurile intrarii intr-un astfel de joc al seductiei. Un barbat marginal, umilit in viata de zi cu zi de numeroase frustrari isi poate varsa furia pe o femeie care se aventureaza in astfel de jocuri. Sloganul feminist „nu inseamna nu” este justificat pentru femeile decente. Insa isi pierde din consistenta in cazul femeilor isteroide seducatoare. Acestea ajung sa fie abuzate de barbati care interpreteaza senzualitatea lor ca accept al etapei a 5-a a curtarii. Statul nu poate si nu trebuie sa acopere aceste jocuri ale lor. Femeile in general trebuie sa fie atente la modul in care refuza un astfel de marginal social care le abordeaza pe strada. Un refuz umilitor pentru el le poate aduce neplaceri, asa ca in acest caz e nevoie de diplomatie. In principiu, femeile cam stiu in ce consta aceasta diplomatie, fie ca sunt normale fie ca sunt isteroid-seducatoare. Eu voi trece in revista mai jos trei solutii pentru aceasta problema pentru a sublinia inca odata ca societatea a rezolvat cu mult inainte aceste probleme. Ele trebuie doar preluate si adaptate la conditiile lumii contemporane.

Reintoarcerea la institutia inelului/verighetei e suficienta pentru a semnaliza faptul ca o femeie nu doreste o abordare in spatiul public de catre un barbat, in cazul in care o astfel de frustrare minora e perceputa atat de supradimensionat precum in cazul de mai sus. Insa intoarcerea la aceasta institutie trebuie sa se faca onest si consistent. Sunt femei care-si dau inelul jos de pe deget pe strada nu din motive de aroganta metajustitiara, ci pentru a semnaliza ambivalent disponibilitatea pentru recuplare. Iar cand „oferta” e nemultumitoare ele invoca dreptul la liniste. Intr-adevar nici barbatii marginali care abordeaza femeile la intamplare, pe banda rulanta, fara diferentiere, nu se comporta echitabil. Dar si femeile care practica asa ceva intra intr-un joc periculos de-a abuzul. O sa revin la aceasta tema in articolele urmatoare.

Pe de alta parte, abordarile directe venite dinspre barbati in mediile de socializare pot fi stopate prin refuzul de acceptare a urmaririi sau de includere in lista de prieteni a necunoscutilor in retelele de socializare, daca frustrarea initierii curtarii este atat de mare. Exista in principalele retele de socializare aceasta posibilitate de refuz al contactului. Sau, poate exista posibilitatea crearii unui cont public, care presupune comunicarea cu grupuri mai largi, si a unuia personal, care comunica cu prietenii din viata reala. Cel public nu trebuie sa aiba fotografii personale sau locatia. Feminismul moderat a gasit un întreg set de reguli cu privire la acest fapt. O cititoare mi-a trimis un articol foarte detaliat despre ce trebuie sa faca femeile care vor sa evite hartuirea sexuala online sau in viata reala. Foarte interesanta mi s-a parut aplicatia „Block Together” folosita pentru Twitter care va bloca automat orice urmaritor este activ timp de mai putin de 7 zile, care are sub 15 urmaritori. Pentru mai multe detalii accesati asadar linkul de mai sus!

Numai ca, da, aceste femei practica un conflict dubios de interese. Ele sunt nehotarate intre doua lucruri care la un moment dat intra in conflict unul cu celalalt. Pe de o parte ele au nevoie de avantajul popularitatii in respectiva retea, venit de la aprecierile si comentariile pozitive ale necunoscutilor. Astfel de „prieteni” le apreciaza activitatile si le ridica statusul in ochii altora. Din acest motiv ei sunt primiti in cercul de prieteni din respectiva retea de socializare online. Insa atunci cand acesti „prieteni” devin vorbareti prin mesaje private, lucrurile nu mai sunt placute pentru ele, si vor schimbarea regulilor sociale de abordare. In aceeasi situatie se afla si femeile care s-au casatorit din interes si nu din dragoste, si se trezesc la jumatatea vietii ca nu-si mai gasesc identitatea, si se simt folosite in cuplul marital. Practic dilema „prietenilor” din retelele sociale online reia la nivelul virtual cea a sotiei casatorita mai mult din ratiuni materiale, sau a prostituatei de lux care are nevoie de admiratia celorlalti pentru a-si ridica pretul serviciilor, dar e incurcata abordarile lor.

Cea de-a solutie de evitare a disconfortului este vestimentatia adecvata locului si momentului. La punctul C din acest articol  am aratat ca evitarea vestimentatiei sumare, provocatoare in spatiile urbane dubioase este o solutie universala pentru problemele venite de la abordari prea dese din partea barbatilor. Am sa revin la aceasta tema in articolele urmatoare pentru ca aici exista o dezbatere cu privire la „educarea” marginalilor spre a nu aborda astfel de femei seducatoare. Aceasta dezbatere e mai ampla si cu teme mai diverse si de aceea o sa-i dedic o sectiune separata. Deocamdata ma multumesc in a arata ca o astfel de precautie e o solutie diplomata pentru evitarea acestui gen de neplaceri pe termen scurt, pentru a nu produce confuzii printre barbati.



Iata ca nu e nevoie de nicio revolutionare a initierii exclusiv feminine a curtarii. Etapele si regulile traditionale premergatoare curtarii sunt suficiente. Pe de o parte cele mai importante etape ale curtarii, 1 si 5 sunt cele decise de femeia insasi. Iar astea sunt cele mai importante. Propunerea de initiere exclusiv feminina a curtarii este deja acoperita de aceasta norma traditionala. Apoi, o relatie de cuplu cu un barbat pasiv e de nedorit pentru majoritatea femeilor. Voi reveni la acest subiect cu mai multe detalii in articolele urmatoare. Voi expune in ele argumente auxiliare in defavoarea propunerii feministe de initiere exclusiv feminina a curtarii si de incriminare (fie si doar morala) a salutului fara consimtamant. Urmeaza 3 articole in care voi descrie conflictul teoriei initierii exclusiv feminine a curtarii mai antai cu mentalitatea tradiţional-conservatoare , apoi cu spiritele poetice şi dragostea spirituala, şi apoi cu însuşi feminismul moderat.