4.12. Conflictul feminismul radical cu feminismul moderat

4. Propunerea feminista de initiere exclusiv feminina a curtarii

4.12. Conflictul feminismul radical cu feminismul moderat

Acest articol este continuarea celui precedent 

English version here

Sa ne intoarcem la video-ul de mai jos, pe care l-am tot postat in articolele anterioare!



Ne aducem aminte ca la minutul 01. 45 salutul din partea unui necunoscut nu este doar blamat dar chiar este si declarat ca fiind hartuire sexuala. Am aratat in acest articol ca asa ceva nu intruneste criteriile pentru a fi incriminat, conform principiilor dreptului. Exista intr-adevar in acest video cativa barbati care au gesturi mult prea explicite fata de spiritul manierelor elegante, nedandu-i femeii loc sa refuze politicos. Remarc in primul rand salutul mult prea intim precum cel de „buna iubita!” (hi, baby!). Asa ceva se foloseste doar in intimitatea familiala. Apoi putem vedea un gest de urmarire prelungita a femeii prin mergere alaturi de ea. Asa ceva este o hartuire stradala conform cu criteriile existente in legislatie.

Insa majoritatea celor dati ca exemplu doar saluta. Salutul lor nu incalca nicio forma a codului bunelor maniere asa cum au fost ele afirmate de diferite spatii occidentale de-a lungul timpului. De asemenea, el singur nu incalca nici regulile si etapele premergatoare curtarii asa cum le-am descris eu in acest articol; gestul salutului este unul destul de discret incat sa nu deranjeze femeia si sa ii lase loc de refuz elegant al curtarii. Salutul se foloseste si in alte contexte decat cel al curtarii, asa ca ea nu este pusa in situatia de a fi exclusa din decizia acceptarii ei si formarii relatiei. Salutul singur, fara alte semne explicite de initiere de curtare este un gest suficient de discret incat femeia sa nu fie ofensata de imposibilitatea unui refuz elegant. Femeia poate refuza sa raspunda salutului, daca crede ca e mult prea lasciv pentru a fi impartial. Inclusiv raspunsul ei nu inseamna nici pe departe un accept de curtare, specific etapei a 5-a, chiar daca un astfel de gest il incurajeaza pe barbat sa vina cu semne mai explicite in favoarea curtarii.

Remarcam in primul rand indarjirea feministelor radicale  in a blama aceste gesturi masculine specifice etapei a doua premergatoare curtarii. Aceasta vehementa lasa initial impresia ca ar dori o schimbare a legislatiei in asa fel incat salutul, abordarea pasnica sau complimentul discret adresat unei femei necunoscute sa fie incriminate in textul de lege. Exista insa unele atitudini care deja considera ca aceste propuneri fac literal parte din corpul de lege si se comporta ca atare, dupa cum face autoarea video-ului de mai sus.

Am vazut in articolul precedent ca exista mai multe grupuri sociale de femei care accepta propunerea initierii exclusiv feminine a curtarii pentru ca vad in ea propriile interese de grup. Insa in interiorul miscarii feministe globale nu exista unanimitate cu privire la extinderea acestei revolutii a curtarii nici in plan moral si nici legislativ. Exista multe feministe care nu sunt de acord cu ce se spune acolo, dupa cum se poate citi in comentariile video-ului postat mai sus.

Sunt unele feministe moderate care sustin asa ceva sub influenta celor mai radicale. Dar in fata argumentelor isi modifica pozitia. Desi dezaproba gestul unui barbat necunoscut de initiere explicita a curtarii unei femei, totusi cele mai multe dintre feministe nu cer pedepse pentru asa ceva si nu o considera hartuire sexuala. Ele cer doar o schimbare de mentalitate a bunelor maniere, desi codul traditional al manierelor elegante aplicat la perioada premergatoare curtarii este suficient de clar in privinta asta. Desi nu le-am vazut expuse intr-un studiu pana acum, ele sustin o reintoarcere la normele traditionale premergatoare curtarii, asa cum le simte fiecare. Aceste norme nu au fost afirmate decat partial, cum e cazul cu a treia regula premergatoare curtarii (a inelului/verighetei). Dar aplicarea spiritului supraaprecierii interlocutorului si a rabdarii construirii relatiei din codul bunelor maniere la perioada premergatoare curtarii conduce la aceste norme si fara sa fie clar declarate undeva.

Dupa cum am mentionat in articolul acesta , in general feministele moderate nu sustin incriminari legislative pentru initiatorii pasnici de curtare stradala si nici o (absurda) emancipare dintr-o data a moravurilor marginalilor spre bunele maniere. Aceste femei admit ca blamarea directa sau implicita a barbatilor initiatori pasnici de curtare ca hartuitori sexuali sau violatori nu are o justificare juridica. Altele isi nuanteaza aceste idei dupa contraargumentele de genul celor pe care le-am expus aici , spre deosebire de feministele radicale care raman ferm pe pozitie si nu raspund argumentelor partii opuse. Cele mai nehotarate dintre ele oscileaza intre aceste doua pozitii.

Asa se face ca in interiorul miscarii feministe au fost si inca sunt dezbateri furtunoase, cu insulte, injurii, excomunicari, blocari de comunicare pe retelele de socializare intre cele care o sustin si cele care nu. Adeptele si adeptii acestei masuri de initiere exclusiv feminina a curtarii intra in conflicte iremediabile cu cei ce nu le accepta, cu toate ingredientele unui razboi ideologic. Feministele care o sustin au intampinat rezistenta feroce si din partea femeilor din afara miscarii feministe. A aparut astfel o organizatie internationale numita „Femei impotriva feminismului”, care are si o pagina de Facebook. Insa, se vede ca in spatele unor astfel de platforme exista de multe ori si interese obscure, care condamna nejustificabil feminismul in bloc, inclusiv pe cel moderat. Se simte in aceasta pozitie extrema opusa, respectiv spiritul discriminatoriu specific societatilor abuzive.

Feminismul a sustinut si sustine inca anumite idei valoroase, precum cele ale sofistilor antici si reluate de marxism, precum cea a dictaturii patriarhatului. Din punctul meu de vedere singura eroare a acestei idei este aceea ca considera ca acest patriarhat ar fi compus exclusiv din barbati; parerea mea e ca si femeile contribuie la fondarea lui, sau profita de pozitia lor sociala pe care el o consolideaza. Aceasta realitate sociala a existat in timpurile intunecate si, din nefericire, continua si astazi. Atat sofistii care au observat-o primii cat si marxismul si, mai nou, feminismul sunt discret respinse in bloc de catre cei care profita de aceasta stare de lucruri. Ei au interes social general spre a ameti „credinciosii” in a se afunda in aceasta mentalitate sclavagista care le mentine statutul. Asa ca nu trebuie sa cadem in extrema de a blama feminismul in bloc fara a i se observa si partile valoroase, conform cu interesul politic al acestui „patriarhat” traditional al crimelor sclavagismului traditional. Dar, in acelasi timp trebuie sa vedem care sunt excesele feminismului. Asa ca, in capitolul urmator am sa incerc sa descriu mai detaliat tainele acestui razboi ideologic dintre feminismul radical si conservatori, cu excesele ambelor parti.

Gabriel Baldovin