In articolul precedent am aratat ca problema crimelor sexuale se poate rezolva prin masuri si institutii de prevenire, si nu prin institutii de reprimare ulterioara a criminalilor. Acestea mai mult ii favorizeaza pe criminalii cu statut social superior decat sa rezolve problema in profunzime. Am aratat in acest articol de ce initierea pasnica a curtarii nu poate fi incriminata juridic conform unei coerente minime a argumentelor juridice. In articolul de fata voi argumenta in favoarea ineficientei socio-politice a acestei masuri, precum si a celei de inasprire a pedepselor pentru crimele sexuale. In continuare voi expune 7 argumente in acest sens.
A. A. O astfel de reglementare legislativa a initierii exclusiv feminine a curtarii nu ar schimba mare lucru in ceea ce priveste comportamentul segmentului de populatie care practica crimele sexuale. Am aratat aici ca violatorii urbani nu-si initiaza crima fata de victime prin propuneri de acceptare a raporturilor sexuale. Apoi, sadicii ucigasi sunt si mai precauti. Singura crima care ar putea fi oprita prin revolutia initierii exclusiv feminine a curtarii este hartuirea sexuala stradala. Insa pentru hartuitorii stradali legislatia actuala este destul de clara. Daca nu ar incalca-o, atunci nu s-ar mai produce aceste crime. Ei o incalca in virtutea unui sentiment de arogare de la sine de putere in plus fata de cat este permis in mod comun. Un hartuitor sau violator stie ca ceea ce face e incorect din punct de vedere moral, sau ca incalca prevederile legale. Atat cutumele comunitatii din care provine cat si legislatia (daca o cunoaste) arata ca hartuirea sexuala si violul sunt dezavuate. Si totusi el le comite in virtutea ideii de compensare a anumitor drepturi pe care el crede ca i se cuvin, iar societatea i le refuza. Intentia lui abuziva vine de la ideea ca se afla deasupra legilor, la fel cum din pacate par cei din varful piramidei sociale.
Nu schimba nimic faptul ca i se impune o noua norma sociala celui cu predispozitie spre hartuire sexuala si viol. O astfel de solutie ar functiona doar la nivel ideal, abstract. Ea are la baza o mentalitate prea justitiarista, represiva. Inasprirea pedepselor si inmultirea legilor ce limiteaza un comportament criminal nu reduce criminalitatea. Reprimarea sociala a criminalilor are limitele ei in ceea ce priveste eficienta. In comunitatile marginale ea va fi ignorata de criminalii sexuali si abuzatorii emotionali, dupa cum ei ignora legislatia deja existenta privind aceste crime. Aceasta noua norma va fi perceputa de acesti antisociali ca pe o alta masura de discriminare sociala fata de privilegiatii sociali care au acces la poligamie, in timp ce ei nu.
B. Incriminarea legislativa a initierii pasnice de curtare n-ar putea functiona eficient decat prin intarirea statului politienesc. Lipsa de criterii clare pentru incriminare, subiectivismul condamnarii ar lasa libertate de abuz fortelor de ordine, iar asa ceva se apropie foarte mult de dictatura. Alunecarea sistemului social catre stat politienesc atunci cand fortele de politie ajung sa fie prea mari aduce abuzuri mult mai mari decat crimele sexuale. Dupa cum s-a vazut in sociologie, o astfel de masura muta abuzurile dinspre criminalii de rand de pe strada catre „fortele de ordine”. Cei ce lucreaza in aceste institutii sunt aceeasi criminali marginali, dar institutionalizati. Ei ajung sa fie scoliti artificial, imbracati in uniforma si transformati in „militari cu onoare”. Pericolul fata de femei venit de la organizarea oficiala a acestor criminali este mult mai mare decat crimele lor individuale savarsite din postura de indivizi izolati.
Intruziunea organizata institutional a sistemelor dictatoriale in corpul femeii este o masura mult mai abuziva decat crimele izolate ale marginalilor sociali. Interzicerea avortului si lipsa de mijloace contraceptive au fost masuri globale ale statului de crestere artificiala a populatiei in scop de profit economic global. Cu cat populatia este mai numeroasa, cu atat se produce efectul de tarc. Libertatile personale ale individului se restrang pentru a face loc libertatilor altora care traiesc in acest spatiu restrans. Aceasta masura promovata de sistemele dictatoriale comuniste a avut rezultate tragice. Prohibitia practicilor de intrerupere de sarcina facute de medicii specializati le-au adus pe multe femei in situatia de a recurge la avorturi improvizate, fara asistenta specializata. Multe si-au gasit astfel sfarsitul. In tarile suprapopulate din Orientul indepartat situatia s-a dus in extrema opusa. Acolo femeilor le-a fost interzisa nasterea a mai mult de un copil, sau alte astfel de masuri opresive. Iata de ce aceste intruziuni ale statului in corpul femeii sunt mult mai brutale decat cele ale marginalilor hartuitori sau violatori.
C. Din fericire, problema hartuirii stradale in aceste spatii se rezolva de la sine prin folosirea cu incredere a mijloacelor pe care le avem astazi la dispozitie. Evitarea spatiilor urbane dubioase sau a vestimentatiei sumare, provocatoare in preajma lor este o solutie universala. Ea este folosita cu succes de femeile precaute. Stiu ca unele feministe resping aceasta idee, preferand sa sustina teoria libertinajului vestimentar. Si eu sustin asa ceva in zone specifice oamenilor culti, dupa cum am aratat aici . Insa a implementa o supraeducatie artificiala aplicata potentialilor abuzatori din zonele sociale defavorizate, este nefunctionala. Ele propun inhibitii exterioare sau culturale suplimentate barbatilor cu statut social oricum defavorizat din aceste zone, in scopul sporirilor propriilor libertati exhibitioniste . Eu nu sustin asa ceva din cauza discrepantei libertatilor avute pe scara sociala de catre cele doua categorii sociale.
Astfel de masuri de precautie nu sunt discriminatorii, asa cum sugereaza ele. Aceste zone dubioase sunt evitate si de barbati, din cauza riscului de talharie la care se expun si ei. Femeile nascute sau formate in aceste zone s-au obisnuit cu ea si o pot diminua prin relatia cu un partener respectat care isi impune punctul de vedere in fata potentialilor abuzatori. Hartuirea stradala este o problema, printre multe altele in aceste spatii, unde oricum nimeni nu e in siguranta. „Educarea” criminalilor din aceste zone spre a-i face sa nu mai comita astfel de crime e aproape imposibila. Dar in spatiile urbane decente ea poate fi controlata eficient si de legislatia actuala, fara incriminarea abordarii pasnice de curtare. Si, din acest motiv, ea este totusi o problema mult mai mica acolo. Sunt militante vehemente in favoarea revolutiei initierii feminine a curtarii care s-au nascut in aceste zone. Ulterior ele au urcat ierarhia sociala (militantismul feminist nu poate fi exercitat in aceste zone din cauza pericolelor) si retraiesc anxios experientele avute in acea perioada. Totusi, exista o diferentiere neta intre crimele suferite atunci si initierea masculina a curtarii practicata de barbatii din spatii sociale mai elevate.
D. Cu cat o societate devine mai anacronica, si saracia cuprinde o parte mai mare dintre cetateni, cu atat comportamentele criminale sunt mai pregnante. Individul recurge la ele in virtutea adaptarii la mediu. In tarile sarace mafiotii devin modele pentru ceilalti. Asa ca un astfel de „ales” poate la fel de bine recurge la a-si vinde alegatoarea precum un proxenet profesionist. In aceste spatii geografice riscurile intalnirii unui astfel de barbat sunt mari. De asemenea, educatia tinerelor fete prin mass-media spre prostitutie mascata le face vulnerabile la crimele sadicilor veniti din toata lumea special entru ele. Iata ca eventuala interzicere a abordarii unei femei necunoscute de catre un barbat pe strada, si implementarea revolutiei initierii exclusiv feminine a curtarii, nu ar avea mari efecte benefice in ele. In aceasta situatie se aplica cel mai bine si argumentul de la punctul A. Propunerea de interzicere a acestui comportament prin norme legislative ar ramane fara ecou in astfel de mediu social. Intr-o astfel de societate in care mafiotii aplica legea junglei frumos ambalata in culorile statului de drept, nu ar mai functiona o astfel de interzicere. Daca factorii de decizie au decis sa indobitoceasca populatia, inecand-o in saracie, e putin probabil sa acorde drepturi femeilor, si sa interzica aceste crime.
E. Oricum, problema cea mai mare a acestei propuneri de initiere exclusiv feminina a curtarii este aceea ca nu este eficienta scopului ei initial pentru care a fost creata. Femeile din spatiile sociale defavorizate gasesc ele diferite moduri de a face fata acestor crime. Dimpotriva revolutia initierii exclusiv feminine a curtarii nu ar reusi sa controleze exact hartuirea sexuala intrainstitutionala implicita despre care am analizat in acest articol . In multe aceste cazuri femeia este chiar ea insasi cea care propune targul sex contra favoruri, sau contra suspendarii persecutiilor profesionale sau de alta natura. Iata ca, interzicerea abordarii pasnice a unei femei din partea unui barbat propusa de feminism este total ineficienta in cazul acestui tip de hartuire sexuala, foarte uzitat atat in zilele noastre dar si in trecut.
F. Pe de alta parte, faptul ca femeile ar initia exclusiv apropierea emotionala a cuplului, totusi nu ar exclude barbatii abuzivi. Riscul ca femeile monogame sa intalneasca un poligam nedeclarat, un escroc emotional, un proxenet ascuns, sau chiar un sadic minor, nu este exclus de aceasta posibila revolutie. Acestia vor accepta relatia stiind ca e paralela sau temporara in acelasi fel precum l-am descris aici .
G. Si, in sfarsit dar nu lipsita de importanta, propunerea de initiere exclusiv feminina a curtarii, nu exclude abuzurile emotionale savarsite de unele femei insele. Aceasta propunere vine si in urma premisei gresite a partii sexiste a feminismului ce a aparut dupa anii 1990 , cum ca femeile nu ar fi abuzatoare emotional fata de barbati. Conform lui, daca femeile ar initia exclusiv apropierea emotionala pentru formarea cuplului, atunci aceste abuzuri ar fi eliminate. E adevarat ca procentul de barbati criminali sexuali este mai mare decat cel al femeilor; se stie ca femeile in general nu violeaza, iar hartuirea sexuala este practicata in proportie mult mai mare de catre barbati. Intr-adevar, din acest de vedere, o astfel de masura ar reduce numarul de abuzuri fizice. Asa ca prin introducerea de noi prevederi legislative privind stoparea initierii curtarii de catre barbati, si/sau crearea unor noi institutii de prevenire a acestui fenomen, poate functiona in scaderea cazurilor de hartuire sexuala stradala. Insa asa ceva tot nu ar putea elimina abuzurile emotionale de consimtamant natural, comise atat de barbati cat si de femei. In cazul acestor abuzuri, raportul dintre barbati abuzatori si femei abuzatoare este destul de asemanator, dupa cum am aratat in articolul pe care deja l-am mai linkat mai sus . Asa ca aceasta pretinsa puritate morala universala a femeilor in relatiile cu barbatii in ceea ce priveste abuzurile nu se justifica doar pe criteriul acesta.
Un contraargument pentru mentinerea totusi a acestei masuri, in ciuda faptului ca poate favoriza abuzurile emotionale comise de femei, consta in presupusa corectitudine politica a acordarii femeilor de drepturi compensatorii. O astfel de masura este total intemeiata. Femeile au un risc crescut de a fi victime ale crimelor sexuale, dar si suporta dezavantaje traditionale de gen. Prin urmare, femeile ar trebui supraavantajate pentru a echilibra balanta acestor dezavantaje. Pana aici, argumentul e justificabil. Eu cred ca aceste drepturi compensatorii trebuie sa constea in acordarea de diverse alte facilitati si inlesniri pentru a tempera dezavantajele de gen sau a elimina crimele sexuale, dupa cum am aratat aici . Spuneam in acel articol despre obligatia angajatorului sau statului de a asigura transportul femeilor printr-o firma de taxi serioasa care lucreaza in timpul noptii (taximetristul avand si rol de bodyguard). O alta masura de supraavantajare in urma corectitudinii politice mai poate fi, de exemplu, si acordarea de gratuitate pentru obiectele necesare igienei corporale diferentiate sau pentru cresterea copilului.
Insa aceste supraavantaje nu trebuie sa constea in acordarea de putere de a-i abuza pe ceilalti, asa cum doresc unele dintre sustinatoarele incriminarii initierii masculine a curtarii. Ele vor sa deschida cale libera exhibitionismului in spatii nepregatite cultural pentru asa ceva. Daca hartuitorilor sexual nu li se pot gasi scuze in faptul de a fi fost victime ale unor abuzuri venite de la nivelurile superioare ierarhic din societate, acelasi lucru se poate aplica si femeilor abuzatoare in virtutea judecarii cu aceeasi unitate de masura a faptelor. Dimpotriva, femeile exhibitioniste, pe care le-am descris in articolul linkat mai sus, nu s-au prea obosit pentru a include in militantismul lor aceste drepturi tocmai mentionate. Ele nu s-au obosit sa caute solutii practice, ceea ce pune sub semnul intrebarii onestitatea lor in ceea ce priveste insasi miscarea feminista. Nu am vazut in video-urile lor sau in mitingurile pe care le fac astfel de cereri cu adevarat importante pentru femei. Ele vor sa seduca si sa excite, vor sa vada suferinta erotica pe chipul victimelor lor si atat, conform structurii lor psihopatologice. Militantismul lor ascunde acest interes dubios de a fi protejate in comiterea abuzurilor emotionale fata de cei slabi. Asa ceva nu este un drept, ci o cale libera la societate anacronica si neprotectoare, din care cei mai slabi vor avea de pierdut pana la urma. Iar acesti oameni sunt tot femeile insele si in general categoriile defavorizate.
Cu talentul lor, ele le atrag in aceasta retorica si pe feministele moderate, ceea ce este o capcana pentru miscarea feminista. Asa ca, in loc sa-si piarda energia cu false solutii politienesti, feminismul ar trebui sa se concentreze pe crearea unor institutii de prevenire si combatere a acestui tip de hartuire sexuala. In urmatorul articol voi aduce si alte contraragumente in defavoarea acestei propuneri feministe, care tin de modul in care o parte din femeile insele se raporteaza la ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile agresive si injurioase vor fi sterse