Dupa cum am vazut in articolul anterior, hartuirea sexuala consta in consimtamantul obtinut artificial din partea victimei pentru relatii intime, prin manipulare, santaj si amenintare, dar nu in mod natural, prin apropiere afectiva normala. Pe langa hartuirea sexuala mai exista un alt gen de abuzuri afectivo-sexuale nonviolente. Acestea se manifesta pe fondul existentei sau perspectivei de obtinere sigura a consimtamantului deschis, natural al victimei. Victima isi doreste o relatie de cuplu normala cu persoana care cere consimtamantul dar nu stie ca este abuzata. Din pacate aceasta din urma doar se joaca cu mintea celuilalt, profitand de starea de vulnerabilitate a partenerului specifica oricarui inceput de relatie.
Aceste abuzuri constau in simularea relatiei de cuplu si abandonarea sa subita temporara sau totala. Interesul unui astfel de comportament este fie arogarea unor libertati mult prea mari in ceea ce priveste sexualitatea in raport cu ceilalti membri ai societatii, fie castigul material pe urma partenerului, fie o anumita satisfactie cinica a observarii suferintei acestuia. Asa ceva accentueaza angoasa de separare. Desi aceste abuzuri nu sunt asociate cu violenta fizica sau verbala, ele lasa urme cel putin la fel de dureroase victimelor precum celelalte.
O alta diferentiere a acestor abuzuri fata de hartuirea sexuala este ponderea pe sexe. Desi se considera ca barbatii sunt singurii abuzatori, realitatea este ca si femeile pot deveni abuzatoare de consimtamant natural in relatia de cuplu. In cazul a doua din cele trei grupe expuse mai jos, in care se incadreaza acest gen de abuz, procentul dintre barbati si femei care abuzeaza emotional este destul de apropiat. Doar in prima categorie raportul dintre barbati si femei este asemanator cu cel din hartuirea sexuala.
Dupa cum am spus mai sus, exista trei tipuri de abuzuri nonviolente de cuplu, dupa cum urmeaza:
- 1. Poligamia nedeclarata sau fortata;
- 2. Prostitutia mascata;
- 3. Comportamentul seducator de tip isteroid
In continuare am sa le analizez detaliat pe fiecare.
3.1. Poligamia nedeclarata sau fortata
1. Pentru inceput precizez ca folosesc termenul poligamie cu sens de relatie deschisa, adica de disponibilitate de a avea relatii amoroase cu mai multe persoane, indiferent daca acestea sunt sau nu sunt inregistrate oficial la o institutie a statului. Poligamia a fost si inca este pedepsita in unele culturi. Inclusiv in cultura occidentala ea a fost aspru pedepsita in trecut si nu este de comun acceptata nici astazi. Ea este considerata anormala in spatiul occidental de catre adeptii conservatorismului in materie de orice, si implicit si de relatii amoroase. Conform acesteia, a avea o relatie amoroasa cu o alta persoana se cheama inselare a partenerului oficial.
In trecut existau destule motive pentru condamnarea relatiilor poligame. Cel mai important motiv dintre ele era aducerea unor boli cu transmisie sexuala la partenerul oficial de cuplu. Al doilea motiv era sarcina femeii adultere care afecta mandria sotului, implica incompatibilitati temperamentale sau caracteriale intre el si copil, ironia din partea anturajului si altele. Al treilea motiv era si inca este dezechilibrul social creat in urma unui barbat care are mai multe sotii sau amante.
Dintre aceste 3 motive de interzicere sau condamnare a poligamiei, primele doua au ajuns inactuale fata de stilul de viata din societatea occidentala contemporana. Nivelul la care a ajuns medicina contemporana a facut ca un astfel de comportament sa nu mai fie o inselare a partenerului in sensul precautiilor ce trebuiau luate in trecut. Mijloacele de contraceptie sau protectie sexuala exclude posibilitatea infestarii partenerului regulat a unor boli cu transmisie sexuala. Ramane cu semnul intrebarii dezechilibrul social produs de o poligamie practicata exclusiv de barbati precum in unele tari. Daca poligamia ar fi practicata doar de o minoritate de barbati foarte bogati in comunitate acest lucru nu s-ar simti foarte vizibil. Numarul femeilor este oricum mai mare decat al barbatilor datorita razboaielor purtate de-a lungul timpului in general de barbati. Dar daca un procent semnificativ de populatie masculina are constant mai multe partenere monogame atunci invariabil un oarecare segment din ea va ramane fara sanse statistice de a se casatori si de a se implini social. Si de aici apar o multime de alte probleme care se revarsa asupra libertatilor personale ale individului. Stim foarte bine regula vestimentara feminina din tarile arabe prin care majoritatea corpului e ascuns. O astfel de regula are si functia de nu le provoca barbatilor singuri comportamente sexuale ulterioare nedorite.
Monogamii sunt oameni cu mentalitate conservatoare. Modelul lor sunt bunicii si strabunicii care faceau aceleasi activitati pe durata intregii vieti, fara facilitatile stilului de viata de astazi. Acestia stateau impreuna toata viata si isi erau fideli. Insa stilul de viata occidental contemporan permite o mobilitate mult mai mare si o intalnire a altor parteneri. O mentalitate liberala nu vede in poligamie vreo crima. Si nu are cum sa fie crima, daca ea este declarata deschis partenerului si consimtita natural de acesta, si nu este interzisa femeilor. Aceasta ultima regula elimina problema disproportiilor casatoriilor mentionata mai sus. In lucrarea lor „American Couples - Money- Work - Sex” , Blumstein Philip si Pepper Schwartz au gasit ca in Statele Unite 6% dintre barbati si 5% dintre femei se afla in relatii extraconjugale heterosexuale. Conform aceluiasi studiu 15 % dintre cupluri au acceptat in urma unor discutii initiale posibilitatea unor relatii extraconjugale viitoare ale partenerului. Se poate deduce ca lipsa aparitiei unui partener atractiv a condus la scaderea punerii in practica a acestui procent. Exista doua situatii in care poligamia devine un abuz, respectiv atunci cand este nedeclarata partenerului sau cand este fortata la o mentalitate conservatoare. In continuare voi descrie aceste cazuri.
Poligamia nedeclarata fie fata de partenerul oficial de cuplu, fie pentru cel proaspat cooptat in relatie este un abuz pentru ca nu ii da acestuia sa aleaga daca vrea o relatie de acest gen sau nu. Persoanele care practica asa ceva nu comunica potentialului partener statutul lor de cuplu, si ii da impresia ca e persoana singura, in cautare de o relatie monogama stabila. Victima are de cele mai multe ori mentalitate conservatoare (monogama) si se straduieste sa o construiasca, investind emotional in ea. Dar poligamii ascunsi nu sunt interesati de construirea unei relatii pe termen lung cu victima, ci doar de intrarea intr-o relatie cu ea pe o perioada anume, mai lunga sau mai scurta. Desi si femeile pot comite acest gen de abuz, totusi si in acest caz barbatii le comit in proportie mai mare. Conform trustify.info infidelitatea a fost practicata de 22% dintre barbati si 14% dintre femei in Statele Unite. In aceasta statistica intra si relatiile pasagere, care de obicei raman necunoscute partenerului si nu il afecteaza.
Cazurile de poligamie nedeclarata sunt date in principal de barbati plecati in delegatie sau relocati cu serviciul pe o perioada mai lunga de timp, sau care stau departe de familie din diferite alte cauze. In aceasta perioada ei cauta un partener temporar care suplineste familia oficiala. Dupa terminarea perioadei de deplasare, barbatul aflat intr-o relatie temporara revine la casnicia sau relatia lui, lasand in urma adevarate rani sufletesti la femeia parasita, ca urmare a despartirii. Ea ramane cu senzatia amara de „suplinitoare”, a unui loc care apartine altei femei.
Persoanele cu mentalitate conservatoare monogama au motive sa se simta inselate de partenerii poligami indiferent daca ei sunt ascunsi fie ca sunt declarati. E rezonabil ca aspectul relatiilor sexuale paralele cu cele oficiale din cuplul marital sa fie discutate deschis de partenerii sai inainte de oficializarea relatiei prin casatorie pentru a nu exista ulterior frustrari. Daca partenerul isi schimba pe parcursul relatiei mentalitatea din monogama in poligama, e normal sa se discute acest aspect cu partenerul indiferent de consecinte.
Poligamia fortata este un abuz initial practicat de catre privilegiatii din zona superioara a piramidei sociale, dupa cum am aratat in articolul precedent . Impusa de acestia, poligamia fortata devine norma si pentru cei aflati mai jos in ierarhia sociala care ii copiaza pe primii. Disponibilitatea lor de a-i ajunge pe acestia din urma si de a le imita stilul de viata este foarte mare. Urmandu-le exemplul, fara cadrul social de care primii beneficiaza, ei sunt prinsi in adevarate capcane. Perspectiva unei rapide cresteri a statutului social ii determina sa accepte joburi foarte bine platite desi pot fi foarte stresante, sau pot face rabateri de la normele morale sau juridice in vigoare. Cu cat suferinta psihica urmata activarii in aceste medii este mai mare cu atat disponibilitatea spre defulare poligamica este mai mare. Acesti oameni sunt niste tirani in spatiul in care isi petrec timpul liber, provocand frustrari altora, care incearca sa le raspunda la fel. Se creeaza astfel o contagiune a abuzurilor, pornind de la varful piramidei sociale catre baza ei. Opulenta aparenta ii face pe cei slabi sa patrunda intr-o ierarhie toxica si sa accepte executarea unor ordine stresante. Acestia cred ca pot patrunde astfel in anturajul lor idilic daca le accepta, insa in realitate vor experimenta o dezradacinare sociala. Iluzia primirii unor libertati superioare conduce in realitate catre pierderea unor libertati mai importante.
Poligamia intareste o falsa stima de sine pentru acest gen de barbati. Ei se confrunta cu frustrari in viata lor sociala, fie la locul de munca, fie in familie, fie in comunitate. In mintea lor poligamia este echivalenta cu statutul de mascul alfa care nu este abuzat ci doar abuzator. Accesul la restul femelelor este semnul intaririi acestei iluzii cu iz primitiv. Comportamentul de cautare a relatiilor intime cu mai multe femei alimenteaza astfel o iluzie a eliberarii de sub angoasa acestor traume. Cu cat o persoana accepta umilinta unui stres sau al unor ordine inumane la locul de munca pe scara ierarhica, cu atat el are nevoie de defularea acestor frustrari in comportament poligamic, sau a unui abuz de alta natura.
Seduse de aceasta perspectiva a ascensiunii sociale si a eliberarii de sub povara presiunilor psihice pe care cei puternici le exercita asupra mijlocului sau bazei piramidei sociale, multe femei accepta o astfel de prostitutie de lux temporara cand au o astfel de „ocazie”. Privilegiatii sociali contemporani, cu acces la fonduri uriase, si-au arogat libertatea de a avea orice femeie prin strategii de hartuire a cuplurilor. Poligamia este normala atunci cand vine nu doar cu o extindere a libertatilor personale dar si ale partenerului in materie de relatii amoroase. Din pacate, atunci cand poligamia se intampla ea nu e o extindere a libertatilor cuplului ci o prostitutie impusa prin presiune si practicata pentru supravietuire sau ascensiune sociala.
In trecut doar regii cei venerati religios isi puteau aroga asemenea libertati abuzive asupra celorlalti. Astazi orice posesor de cateva sute de mii de euro isi poate alege cu usurinta partenere de pe strada, folosind ca instrument insusi cadrul social esentialmente abuziv.
In urmatorul articol voi analiza si cea de-a 2-a categorie de abuzatori nonviolenti de cuplu, respectiv persoanele care practica prostitutia mascata cu partenerulcare nu suspecteaza ca e inselat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile agresive si injurioase vor fi sterse