Exista o emigratie economica si alta psihogena. Emigratia economica se imparte si ea in emigratie coloniala si emigratie de avansare sociala. Emigratia coloniala e facuta de populatii mai puternice decat cele bastinase iar cea de avansare sociala este facuta de populatii mai slabe. Emigratia coloniala poate conduce la decimarea populatiilor bastinase asa cum s-a intamplat cu cea a imperiilor europene catre Americi. Desi autoritatile incearca din rasputeri sa ascunda adevarul, colonialismul european in Americi a fost una dintre cele mai negre pagini din istoria umanitatii. Bizonii, coiotii si populatiile amerindiene au fost practic eradicate in America de Nord intr-un macel multisecular. Acolo unde nu a existat decimare militara a populatiilor native, emigratia coloniala a adus decimare epidemica, prin bolile aduse de europeni in colonii. Dupa mai multe secole europenii au devenit imuni la unele dintre aceste boli, insa sistemul imunitar al nativilor a fost prins cu garda jos. Asa s-a intamplat desigur cu aborigenii din Australia sau cu nativii din Noa Zeelanda.
Pe de alta parte, imigrantul de avansare sociala provoaca frustrare populatiei locale in primul rand pentru ca accepta un salariu mai mic si practic strica „piata” muncii. Emigratia de avansare sociala face acelasi lucru pe care il faceau somerii industriali, punand presiune pe muncitori sa fie mai productivi. Daca o parte din populatia nativa isi pierde jobul in urma unui astfel de val de imigranti, si va ajunge marginalizata in propria comunitate, atunci imigrantul va fi pe drept cuvant vazut ca un pericol social. La fel ca in cazul tensiunilor dintre muncitori si vagabonzi din perioada industriala, tensiunea dintre imigrant si nativ e benefica pentru varful piramidei sociale care plateste mai putin pentru serviciile prestate de muncitor. Cei mai castigati sint, desigur, angajatorii care scot un profit mai mare. Insa, asa cum se intampla de fiecare data, profitul este parca o convertire a echilibrului social in buzunarele unei elite financiare lacome si risipitoare.
Exista si o emigratie de avansare sociala profitabila pentru intreaga comunitate in ceea ce priveste unele munci pe care nativii nu le mai doresc, ca gunoier, ingrijitor de batrani, agricultor, constructor etc. De data asta insa, frustrarea si sentimentul de inferioritate sociala se cuibaresc incet si sigur in sufletul imigrantului care incepe sa urasca comunitatea, transmitand urmasilor aceste resentimente. Frustrarile vietii intr-o economie hipercompetitiva, stresul capitalismului, este un pret pe care viata in linistea banala anterioara nu le-a putut inchipui. Viata aceasta este dificila si pentru nativii insisi (din aceasta cauza ei si evita aceste joburi) care au in spate o evolutie de cateva sute de ani de adaptare la viata occidentala. Atunci insa cand, de la un stil de viata traditional si patriarhal, se trece brusc la un stil de viata occidental, incep sa apara problemele.
Comportamentele antisociale, criminalitatea si dependenta de substante psihoactive sint mult mai mari in randurile urmasilor emigrantilor. Tulburarile sociale periodice de la periferia marilor orase franceze se datoreaza urmasilor imigrantilor africani. Ciclic, acestia fac prapad incendiind masini si devastand magazie si alte institutii. Bandele de infractori din metropolele nord-americane sint de regula formate din urmasii sclavilor negri si ai imigrantilor hispanici veniti via Mexic. Osama Bin Laden insusi a fost educat in stil occidental. La fel sint si cei ce comit atentate teroriste in numele Islamului. Terorismul amator ( http://baldovinconcept.blogspot.ro/2010/02/terorismul-ca-pilon-al-functionarii.html ) este pur si simplu manifestarea nuda a resentimentelor imigrantului fata de lume in urma conflictului psihic dintre zonele profunde ale memoriei transgenerationale si cele superioare ale memoriei filogenetice.
Dreptul la libera circulatie (art. 2 Protocolul nr. 4 CEDO) este recunoscut in carta drepturilor omului. Totusi libera circulatie nu poate fi chiar libera la fel cum este aerul sau lumina soarelui. Un numar prea mare de oameni stransi intr-o anumita zona a globului poate cauza blocaj de trafic sau suprapopulare. O trecere prea brutala de la un stil de viata la altul poate aduce convulsii sufletesti imigrantului si acestea se pot converti ulterior in convulsii sociale. In lumea animalelor nu exista o astfel de emigrare; leul de desert nu se poate lupta cu leul de mlastina care e mai puternic. Ursul brun nu se poate transforma peste noapte in urs polar doar pentru ca a vazut o balena moarta apetisanta pe o insula de pe langa calota glaciara. In acelasi fel nici ursul polar nu poate veni sa pescuiasca somonii pe raurile din continent. Niciunul nu e facut pentru asa ceva. Aceasta diferenta de mediu relativ la deplasarea animalelor trebuie sa conteze si in ceea ce priveste diferenta de mediu social relativ la emigratia umana.
Dincolo de asta, acest drept poate ascunde o capcana inimaginabila: noul sclavagism. Am aici in vedere nu numai deplasarea dintr-o tara din lumea a treia catre una civilizata ci si relocatia dintr-o zona saraca intr-una bogata a aceleiasi tari. Cel mai stringent exemplu este cel al Chinei care ruleaza intr-un mod ametitor forta de munca din zonele rurale in laboratoarele de dezumanizare ale unui capitalism de o ferocitate nemaiintalnita pana acum. Deocamdata sinuciderile in randul muncitorilor chinezi epuizati pot fi impiedicate cu plase de genul celor din fotografia de mai jos. Insa ma tem ca autoritatile chineze isi vor dori la un moment dat ca aceste plase sa nu fi existat…
Emigratia psihogena este un fel de etapa intre normalitate si ceea ce DSM IV numeste „Fuga disociativa”. Aceasta se manifesta „printr-o calatorie brusca, inopinata, departe de casa sau de locul de munca habitual, insotita de incapacitatea de a evoca propriul trecut si de confuzie referitoare la identitatea personala sau asumarea unei noi identitati.” (DSM IV pag. 519). Daca privim cu atentie, observam ca nevoia de a incepe o „viata noua” este foarte raspandita in mentalitatea comuna in ciuda unor manifestari conservatoare la fel de raspandite. De fapt cele doua tendinte sint principii generale ale vietii. Ele se pot vedea mai pronuntat sau mai sters in orice comportament normal. Fuga disociativa, Tulburarea de identitate disociativa, Amnezia disociativa, Mitomania (Minciuna patologica) sint manifestari ceva mai pronuntate ale acestei nevoi de evadare dintr-o realitate sociala perceputa ca inchisoare. Undeva, la originea ei transgenerationala, emigratia psihogena este tot una economica, arborele genealogic suferind frustrari de diferite feluri sau altfel de traume. Luand-o de la capat, imigrantul isi poate ameliora temporar cu speranta de mai bine problemele psihice. Insa, la un moment dat speranta aceasta paleste. La fel cum si-a urat locul de bastina de care vrea sa se dezica, imigrantul psihogen va dezvolta ura si pe noua lui comunitate.
Odata cu caderea blocului comunist, emigratia de avansare sociala a devenit compulsiva dupa ce, timp de aproape o jumatate de secol, granitele au fost aproape blocate. Instalarea regimurilor comuniste a adus si ramanerea in urma a economiilor aflate sub controlul lor. Multi isi doreau sa paraseasca tara in favoarea Occidentului, insa restrictiile au venit sa impiedice aceasta tendinta. De la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si pana la ridicarea zidului Berlinului in 1961, peste 3 000 000 de estgermani emigrasera in RFG. Zidul Berlinului a ajuns astfel un simbol pentru lagarul comunist.
Daca ne uitam pe wikipedia, ( http://en.wikipedia.org/wiki/Eastern_Bloc_emigration_and_defection ) vedem ca emigratia din tarile comuniste catre Occident a fost foarte restransa. Ea s-a intamplat doar in doua cazuri. Primul este cel al emigratiei etnice. De exemplu etnia germana, fie a fost vanduta la bucata din tari ca Romania sau URSS, fie a fost expulzata din tari ca Cehoslovacia sau Polonia. Evreii au fost si ei vanduti de Romania si URSS. Etnicii turci au emigrat in Turcia din Bulgaria. Celalalt caz este cel al emigratiei datorate unor evenimente politice. In urma invaziei sovietice din Cehoslovacia (1968) , 200 000 de oameni au parasit tara. Acelasi numar de oameni au emigrat din Ungaria in urma Revolutiei Ungare din 1956.
Exista insa o tara in fostul bloc comunist in care mersul peste granita era permis: Iugoslavia. Cetatenii din alte tari comuniste si-au dorit cu ardoare regimul din aceasta tara in perioada de dinainte de 1989. Tito ajunsese un personaj mirific pentru libertatea data iugoslavilor. Datorita banilor trimisi in tara de muncitorii sai de peste hotare, Iugoslavia a ajuns cea mai bogata tara din blocul comunist. Totul s-a dus insa pe apa sambetei cand, intorsi acasa, negura amintirilor de sclavi ai Occidentului s-a transformat in ura asupra celor de alta religie sau de alta nationalitate. Acest fenomen este manifestarea la scala sociala a deplasarii din nevroza, despre care vorbeste psihanaliza. Explozia tulburarilor etnice in aceasta zona s-a datorat si altor fenomene psihice ca, de exemplu, sublimarea sau transformarea in contrariu. Frustrarile acumulate zeci de ani prin pribegie au erupt in niste razboaie pline de atrocitati abominabile, nemaivazute in Europa de est dupa anii 1950.
A existat un singur razboi in tarile fostei URSS in aceasta zona pe criterii etnice, cel din Transnistria. Insa el a fost mult mai mic ca amploare decat cele din fosta Iugoslavie. Razboiul din Transnistria a avut maxim 1 500 de morti si maxim 2 000 de raniti in ambele tabere. Razboaiele din Iugoslavia au avut 140 000 de morti conform Centrului International pentru Justitie Transnationala, ( http://en.wikipedia.org/wiki/Yugoslav_Wars )
Razboaiele post-sovietice din zona Caucazului au avut si ele intr-adevar foarte multe victime, insa trebuie tinut cont ca in acea zona exista o populatie araba cu care Rusia a fost mereu in conflict. Apoi exista destule pareri care considera ca acea zona nu face parte din Europa ci din Asia. Factorul lingvistic sustine aceasta idee. Oricum ar fi, situatia tarilor caucaziene anexate de Rusia este cu totul alta decat cea a Iugoslaviei. Probleme etnice sau de separare a unor provincii artificial lipite s-au mai vazut (Cehoslovacia) insa ele nu au degenerat ca acolo. Nu se sustine ideea ca iugoslavii ar fi mai agresivi decat restul est-europenilor. Singura diferenta dintre ei si ceilalti consta in aceasta teribila experienta de imigranti. Pur si simplu tragediile anilor 1990 isi au radacina in aceasta presupusa libertate pe care Tito le-a dat-o cetatenilor Iugoslaviei, fara sa stie ca le ofera de fapt o cutie a Pandorei. Realitatea este ca suprabunastarea economica a Europei Occidentale facuta cu muncitorii iugoslavi a condus pana la urma la dezastru odata ce au ajuns acasa. E ca si cum ai satisface doar anumite instincte si ai inhiba pe altele. Organismul se va dezechilibra invariabil.
Din pacate, intre timp, odata cu caderea blocului comunist, si ceilalti est-europeni ajung incet si sigur noi sclavi imigranti ai Occidentului. Nevoia acerba de circulatie din timpul comunismului, astazi a ajuns pentru multi un blestem. Disolutia familiei est-europene, copiii crescuti de bunici apatici sau transformati in minge de ping-pong intre parintii separati prin tarile vest-europene va aduce consecinte teribile in cateva decenii, cand acesti copii ai nimanui se vor maturiza. Ei vor fi viitorii dependenti de droguri si alcool. Repetarea unor conflicte majore pe criterii etnice, de genul celor din fosta Iugoslavie, este un lucru foarte probabil in viitor daca lucrurile nu se vor schimba rapid.
Traim intr-o lume globala, e clar. Nu putem sa ne izolam ermetic unii de altii. Insa si unii si altii trebuie sa intelegem ca unii dintre noi nu sintem pur si simplu pregatiti pentru un anumit mediu social. Ai dreptul sa calatoresti cu magarul prin stepele salbatice insa nu prin orase cu zgarienori. De asemenea ai dreptul sa circuli cu o masina de superviteza pe autostrazile occidentale. Insa nu mi se pare insa corect sa te duci in nu stiu ce jungla si sa faci o autostrada care sa impiedice circulatia animalelor pentru ca ai tu pofta sa amesteci culturile. Acest postmodernism delirant al eclectismului neomedieval si-a aratat de fapt fata de gunoi. El a fost menit sa acopere un interes colonialist de tip economic, iar decesul lui teoretic va fi urmat cat de curand si de decesul sau politic. El este tipic pentru politicianul care declara un lucru si face cu seninatate psihoticista altceva. El este tipic pentru politistul care „iti respecta” drepturile constitutionale insa iti cauta motive pentru a te sanctiona in cazul in care ti le manifesti.
Este nevoie de cateva reguli in acest joc accelerat al globalizarii. Noi occidentalii ne permitem anumite excese (sexuale, alimentare, etc.) pentru ca mediul nostru a fost mai bogat si mai permisiv in suprapopulare. Arabii sau africanii au trait mii de ani in zone mai sarace si astfel au trebuit sa fie mai restrictivi, altfel resursele lor alimentare limitate s-ar fi putut epuiza si asta ar fi condus la foamete. Sunt de acord cu faptul ca intre civilizatii trebuie sa existe comunicare. Sunt de acord cu faptul ca unele elite stiintifice si culturale din tarile arabe si cele ale lumii a treia pot imbogati patrimoniul universal. Insa una este sa ai un artist sau un savant dezamagit de civilizatie, care isi traieste dezamagirea in mod productiv si alta e sa ai un om simplu care, in situatie de criza existentiala, face ce a facut si predecesorii sai, anume ataca atunci cand se simte amenintat.
Atentatele teroriste din lumea occidentala este pretul pentru ademenirea si exploatarea mainii ieftine de lucru din tarile lumii a treia. E mai usor sa ascunzi disperarea capitalismului in cazul muncitorilor occidentali, care refuleaza intr-un anumit fel, conform culturii nevroticiste europene. Ca si in cazul fostilor iugoslavi, occidentalul sublimeaza apoi in mod tipic, comportandu-se megalomaniac in trafic, sau comportandu-se tiranic in familie, sau comportandu-se razboinic pe stadioane, sau in altele asemenea, dupa ce a fost umilit la job. Asta e tipic culturii civilizate. Daca insa aduci un om cu o cultura razboinica medievala in zonele stresante ale civilizatiei occidentale, atunci vei suporta consecintele. Atacurile teroriste facute de astfel de dezradacinati social se vor intensifica daca nu se vor lua masuri de armonizare sociala.
Viceversa e si ea valabila. Nu e normal ca firmele occidentale sa se duca in tarile asiatice sau din lumea a treia si sa ademeneasca acolo mana de lucru ieftina, scindand comunitatile si punand astfel bazele unor conflicte sociale majore. In acest moment toti ne putem bucura de lucrurile ieftine venite facute in China, Indonezia si altele. Insa prin asta nu facem decat sa ii punem pe copiii nostri sa plateasca pentru comoditatea pe care noi ne-o permitem astazi, dupa cum si noi platim pentru faptul ca niste oameni care au trait in mentalitate medievala au fost inarmati cu arme moderne de catre generatiile anterioare noua si acum santem amenintati. Situatia Emiratelor Arabe Unite este una fericita pentru ca occidentalizarea accelerata s-a facut pe baza comercializarii resurselor lor naturale. O sa mai vedem ce se va intampla acolo dupa ce aceste resurse se vor epuiza sau un alt combustibil va inlocui petrolul pe baza caruia s-a creat acea civilizatie occidentala artificiala.
Fireste, rasele si culturile nu sint ermetice si nu sint facute pentru a ramane la fel. Globalizarea se intampla cu sau fara acordul cuiva anume. Schimburile de informatii, tehnologie sau persoane intre comunitati si culturi s-a realizat si se va realiza. Nu migratia in sine a oamenilor este este problema societatii umane civilizate. Dar controlul si reducerea ei rezolva pe termen scurt frustrarea dezradacinarii trate de imigrant. El crede ca bunastarea ii va aduce fericirea insa marginalizarea sociala urmata de relocarea in spatiile occidentale ii accentueaza angoasele. Mult mai bine pentru el este sa stea in zonele in care genealogia lui l-a format, contand pentru familie si comunitate, decat sa se trezeasca amenintat cu nonfiinta intr-un oras occidental indiferent si arogant.
Problema generala a valului de imigranti, care ajung ulterior sa aiba comportamente antisociale, este insasi ipocrizia civilizatiei occidentale, modul ei pervers prin care, sub pretextul unei iluzorii libertati si bunastari, ademeneste sclavi din alte locuri si de alte culturi. Problema este asadar stresul si conditiile discriminatorii de viata pentru acesti sclavi care ajung apoi sa regrete parasirea stilului initial de viata. Iata ca, la un moment dat ei se pot razbuna in acest fel, asa cum au tot facut sclavii de-a lungul istoriei societatii sclavagismului clasic. Si aici nu e vorba doar de imigranti. Nativii insisi pot raspunde cu un terorism mai mare sau mai mic la acest terorism obscur al autoritatilor. Agresivitatea in trafic, actele antisociale sau altele de acest gen sint realitati concrete ale claselor inferioare
Desigur, autoritatile pot condamna cu inchisoarea pe cei care gandesc altfel decat conform modelului dualist „teroristii = rai; autoritati = buni”. Am vazut recent absurditati de acest gen comise in numele unui ipocrit drept la libera exprimare. Cei care au declarat ca teroristii au fost indreptatiti sa faca ce au facut la Paris au fost condamnati la inchisoare. Prin aceasta practic autoritatile au raspuns cu aceeasi moneda cu care insisi teroristii au actionat. Cu alte cuvinte, asa cum teroristii (amatori) au aplicat o pedeapsa disproportionata si din registru diferit de vinovatie, respectiv moarte contra desen si text, la fel si autoritatile au aplicat o pedeapsa disproportionata si din registru diferit de vinovatie, respectiv inchisoare contra idee. Asta inseamna ca libertatea de expresie este respectata doar atunci cand ideile exprimate nu contrazic pe cele ale autoritatilor sau chiar pe cele ale majoritatii. Iata ca, la fel cu ipocrizia „dreptului la libera circulatie, avem si o ipocrizie legata de „dreptul la libera expresie”. Chiar daca nu sintem de acord cu ce spune cineva, atata tip cat acea persoana nu foloseste cuvinte jignitoare sau acuzatii lipsite de temei, ea are dreptul sa-si exprime liber ideile oricare ar fi acelea, conform drepturilor omului si a tuturor Constitutiilor tarilor occidentale. Ori, in cazul de fata, (din cate stiu eu) 2 dintre condamnatii la inchisoare nu au adus cuvinte jignitoare sau acuze nefondate nefericitilor jurnalisti ucisi sau publicatiei cu pricina. A existat un singur caz in care s-au folosit expresii jignitoare, insa respectivul nu au fost condamnat pe aceste acuzatii. Nimeni dintre cei pedepsiti cu inchisoarea conform declaratiilor nu a fost condamnat pe baza acuzatiilor de ofensa sau calomnie. Oricum ar fi, a face inchisoare in secolul XXI, intr-o tara civilizata pentru ca ti-ai expus ideile arata cat de medievali am ramas in unele privinte noi insine, cei care ne batem cu pumnul in piept cu civilizatia noastra occidentala.
Asadar, daca vrem sa nu mai avem evenimente de genul celui recent intamplat la Paris, atunci trebuie sa alegem intre doua posibilitati. Prima este si cea mai sanatoasa, si consta in relaxarea presiunilor economice si politice pe cei aflati la baza piramidei sociale. Cealalta, este un compromis pentru cazul in care lacomia corporatistilor si dezumanizarea celor deja convertiti la acest stil de viata au devenit obisnuinte greu de schimbat. Ea inseamna tocmai restrangerea acestei false libertati de libera circulatie pentru cei care nu au experienta stilului de viata capitalist. Terorismul practicat de extremistii arabi este cea mai stringenta astfel de anomalie a schimbarii radicale a stilului de viata a imigrantilor sau colonizatilor economic. Sinuciderile asiaticilor sau alcoolismul eschimosilor este pretul ascuns al acestei false „civilizari” ai "saracilor" primitivi sau medievali. Din punctul meu de vedere, aceasta falsa bunastare care scoate la iveala astfel de anomalii este un dezastru social.
Lumea medievala si primitiva contemporana are dreptul sa traiasca asa cum vrea, fara a fi „salvata” de la „saracie”, sau alte astfel de concepte iluzorii, de niste corporatisti ipocriti. Lumea salbatica are si ea dreptul sa traiasca pe acest pamant. La fel, si noi occidentalii civilizati avem dreptul sa traim cum traim atata timp cat nu distrugem celelalte culturi si civilizatii diferite de cea a noastra. Globalizarea trebuie sa se faca natural. E nevoie de niste etape care trebuie parcurse fluid, fara interventia artificiala a unor profitori care apoi lasa dezastru in urma lor si pleaca in alta zona pentru a o distruge-o si pe aceea. Protectia vietii salbatice, primitive si medievale din spatiile nonoccidentale trebuie sa se faca mai activ daca vrem sa avem o lume echilibrata. In locul unei maini de lucru ieftine, comunitatile occidentale mai bine ar investi in roboti care sa faca automat acele munci nedorite de nativi. Din pacate, cei care au dreptul de decizie in stat, politicienii, prefera sa dezvolte mai curand un inselator aparat de manipulare si ademenire a naivilor din tarile din lumea a treia. Acestia sint introdusi artificial in angrenajul social iar politicienii ii folosesc pentru a-si pastra puterea supraevaluata pe care o au. La asta se pricep ei foarte bine, cei drept. Insa, cei care sufera in urma razbunarilor imigrantilor sau urmasilor lor sint chiar oamenii simpli care nici macar nu inteleg aceasta inginerie monstruoasa a ademenirii imigrantilor in sistemul neosclavagist capitalist. Pana la urma, de acesti oameni, si de capacitatea lor de a intelege aceste resorturi sociale, depinde aceasta schimbare. Este nevoie de o noua alfabetizare ecologica in lumea occidentala iar reglementarile migratiei trebuie facute mai coerent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile agresive si injurioase vor fi sterse