31 ianuarie 2011

2.5.4.4.8. Exemple de manipulare şi obedienţă realizate prin publicitate şi marketing

Manifestul societăţii automatiste  


2.5.4.4.8. Exemple de manipulare şi obedienţă realizate prin publicitate şi marketing


Acest articol se continua de aici




 (Acest articol a fost publicat in 31 ianuarie 2011, si ulterior a devenit parte a unui analize mai detaliate asupra capitalismului. )

Toate beneficiile civilizatiei contemporane se datoreaza tehnologiei. Tehnologia a adus intr-adevar multe lucruri bune umanitatii. Faptul ca nevrozele aproape ca au disparut din lumea occidentala se datoreaza in principal prezervativului si dezvoltarii medicinii care au permis experiente si satisfactii sexuale de tot felul, fara ca partenerii sa se teama de povara unui copil venit pe nepregatite sau de bolile cu transmisie sexuala. Dupa cum voi arata in amanunt intr-unul dintre articolele urmatoare, moralitatea, statul de drept, egalitatea de sanse si bunatatea (atat cat acestea exista) se datoreaza masinilor care au permis inlocuirea vechiului sclav. Dar tehnologia nu l-a putut inlocui total. Acesta a trebuit sa se „recalifice”, devenind…conducator si supraveghetor de masini. Sclavia insa a continuat pe alte planuri si in alte forme. Una dintre ele este consumul psihopatologic, consumul in exces, dupa cum am aratat in detaliu in articolul anterior.


Din pacate, tehnologia (la fel ca si stiinta), poate fi folosita si in scopul contrar evolutiei sale. Designul este implicarea minciunilor artistice in realitatea obiectelor de putere tehnologica. Cand cineva este atras de un design agresiv al unei masini sport, ce seamana cu un glont sau cu o naveta spatiala SF, atunci obiectele de schimb economic pe care le acoperă sunt supraevaluate. Aceste forme de design sunt folosite pentru comunicarea unor date false semenilor. Acea persoana care foloseste designul (mincinos) este la randul ei mintita de sistemul neosclavagist prin design, satisfacandu-i in mod inselator nevoia sa de a iesi in evidenta. Aceasta nevoie de a iesi desupra se explica prin modelul stramosilor sai care mergeau la razboi sau amenintau constant anumite comunitati cu represalii armate, pentru a le ceda din bunuri. Prins in mrejele semisclavagismului contemporan, omul de rand se refugiaza deseori in aceasta fantasma razboinica a invingatorului, devenind astfel „tinta” publicitatii si marketingului. Desi are iluzia eliberarii si implinirii, el se afunda astfel de fapt si mai tare in laturile neosclavagiste.


Criteriul pentru tehnologie nu sunt falsele performante ale designului sau performantele nefolositoare. Un autoturism care seamana mai mult cu un tanc, folosit nu pentru incursiuni in natura ci, in special, pentru a "impresiona" in traficul urban, este un exemplu al falsei tehnologii. Un astfel de bolid este o sfidare absolut inumana a bunului simt prin faptul ca ocupa locul a doua masini in trafic, in situatia in care aglomeratia de pe sosele produce frustrari zilnice celor implicati. De asemenea, o masina sport, ce ia forma unui animal de prada sau a unui glont, poate atrage spiritele razboinice si primitive. Viteza superioara in traficul urban contemporan este chiar neindicata. Ea aduceaduce moarte si mutilari fizice in urma accidentelor rutiere pe care le implica, mai degraba decat o adevarata impartire a tehnologiei catre toata lumea sau o revolutie tehnologica.



Dupa cum am aratat in articolul precedent, publicitatea presupune o supraevaluare a obiectului oferit spre vanzare, care umanizeaza un pic sclavia clasica, facand-o un fel de sclavie „de buna voie”, acceptata de semisclavul contemporan odata cu acceptarea consumului si a pretului obiectului de schimb comercial. O astfel de supraevaluare se realizeaza fie prin transfer de imagine fie prin disociere de o situatie frustranta. Transferul de imagine presupune o asociere intre 2 elemente esentiale ale publicitatii: primul este elementul valoros care consta intr-o productie culturala exceptionala sau o elita, in general, fata de care comunitatea are un respect special; cel de-al doilea este elementul dubios care are o imagine proasta sau scazuta dar care si-o ridica tocmai prin asocierea cu elementul valoros. O astfel de asociere intre cele doua elemente, le apropie. Ele tind sa se echilibreze valoric – elementul dubios ia valoare de la cel valoros iar cel valoros pierde din valoare, cedand-o celui dubios. Simpla plasare a siglei sau numelui unei institutii sau corporatii in apropierea unui astfel de respect comunitar, produce un transfer de imagine de la elementul valoros la cel dubios in asa fel incat imaginea perceputa de public este una imbunatatita.


Disocierea de situatia frustranta, rezolvarea tuturor problemelor existentiale si implinirea personala cu ajutorul produsului achizitionat este cealalta fateta a publicitatii. Uneori cele doua fatete pot merge paralel. Alteori cadrul tehnic si vizual de asociatie proxima constituie situatii negative, dezastre, epidemii si diferite amenintari. In acest caz, publicitatea se desfasoara concomitent cu stirile subliminale despre dezastre iminente ce bombardeaza mintea sclavului dependent de mass-media. Asociindu-se direct cu Complexul Traumatic reclama are sanse mult mai mari sa se fixeze in mintea „targetului”. Am analizat in detaliu relatia dintre traumatism si reversul sau edenic iar intr-unul dintre articolele urmatoare voi analiza in detaliu si mass-media. Astfel de relatie se traduce prin faptul ca omul are nevoie de placeri si satisfactii mai mari daca in prealabil i se provoaca o frustrare, o neplacere, o durere chiar si numai la nivel imaginar. Cele mai mari placeri, in general, sunt fie urmate fie precedate de dureri fie de insatisfactii la fel de mari. Relatia dintre placere si durere este una retroactiva. Plasarea unei false portite de scapare din interiorul unei stiri sau unui continut vizual stresant sau frustrant (care este insasi promisiunea reclamei mincinoase), plasarea unui rai pe post de salvare, care sa para solutia problemelor consumatorului, este cheia functionarii publicitatii.

Publicitatea si marketingul constituie o ultima etapa a culturii insasi. Asa cum cultura clasica este menita sa isi asocieze divinitatea, si specialul ei tipic, cu puterea seniorului, in aceeasi masura publicitatea asociaza o imagine spirituala, sportiva sau tehnologica cu noii seniori, cu corporatiile. Sponsorizarea si mecenatul cultural este un fel de publicitate dezvoltata, extinsa ca desfasurare temporala pe o perioada mai mare de timp. Exista reclame care folosesc pur si simplu o productie culturala impreuna cu care se afiseaza, cu toate ca intre cele doua produse se poate sa nu existe nici o legatura logica sau programatica, asa cum se poete vedea mai jos:




Iata cum cultura traditionala avea, fata de societatea clasica a seniorului protejat de armate, acelasi rol pe care publicitatea il are astazi fata de societatea contemporana a manipularii si escrocheriei corporatist-politicianiste. De aceea se poate spune, fara nici un fel de teama de a gresi, ca publicitatea este prelungirea contemporana a culturii traditionale.

Reclama de mai jos este prototipul publicitatii in general. Bine facuta, cu umor, cu exemplificarea relatiei dintre barbat si femeie, ea are toate atuurile pentru a atrage atentia "targetului":



Urmatoarea reclama este tipica pentru tot ce inseamna publicitate, marketing si PR. O astfel de reclama arata albul ca fiind negru ceea ce este sensul marketingului.



Desi se face reclama la o marca de tigari iata cum mesajul reclamei este exact opusul realitatii fumatului, respectiv cancerul pulmonar. Reclama in cauza este menita sa contracareze avertizarile privind riscurile fumatului, insistand pe fenomenul ghinionului. Desi jucatorul din zid isi ia toate precautiile pentru a nu fi lovit, iata ca reclama il prezinta tocmai pe el ca fiind victima. Impresia subliminala, indusa de aceasta reclama, este urmatoarea: „degeaba iti iei masuri de precautie, degeaba incerci sa traiesti sanatos - daca ti-e destinat sa mori atunci tot vei muri”. O astfel de atitudine face fumatorul sa consume in continuare tutun imbogatind companiile de tigarete.

Asa se spala imaginea astazi. Asa se face imaginea astazi. Ai mintit, ai furat, ai facut promisiuni fara acoperire, ai pornit razboi cu interese comerciale ascunse? Nu-i nimic, imaginea ti se spala de catre profesionistii manipularii, cu o buna strategie de PR. Cu o reclama buna Hitler ar putea fi transformat in Isus Hristos.

Dupa cum spuneam in articolul anterior inducerea ideii consumului nelimitat, al achizitiei de obiecte fara nici o noima, dar cu costuri foarte dureroase la insasi munca pe care consumatorul trebuie sa o presteze pentru acoperirea costurilor unui astfel de consum nesabuit, este specific societatii contemporane.

Ironia pentru lucrurile invechite si eterna cautare dupa nou (ceea ce implica costuri in plus si, deci, munca in plus), se poate vedea in aceasta reclama:



Ironia cruda la adresa conditiei umile a potentialului consumator este unul dintre cei mai importanti factori ai marketingului. A arata cat esti de inapoiat si insignifiant si cum, dintr-o data, devii important, respectat si implinit social, este cheia manipularii spre a deveni consumator anesteziat. Ramane doar rolul educatiei sa creeze in continuare materie prima pentru succesul acestora. Un adult nesigur pe el, complexat si umilit, produs de scoala este tinta perfecta a razboiului manipularii prin publicitate.

Se poate intrezari de aici rolul fundamental al educatiei salbatice in generarea „materialului genetic” pentru noul sclavagism al marketingului. In ciuda „emanciparii” educatiei oficiale in statele civilizate, in cele mai multe cazuri totusi exista o marja de despotism nevazuta si aproape imposibil de detectat in comportamentul profesorilor care perpetueaza mentalitatea de casta a umilirii si inferiorizarii celor meniti sa devina sustinatorii defavorizati ai economiei. A convinge sclavul sa stea "in banca lui" si a-l convinge sa faca ce vrei tu inca din anii primei copilarii, asa cum face scoala contemporana – iata adevarata batalie a neosclavagismului contemporan! Daca la asta se adauga si o figura agresiva, cinica si autoritara din partea profesorului atunci educatia salbatica si-a indeplinit rolul. Acea minima „marja de eroare” abia perceptibila e de ajuns pentru a incepe modelarea semisclavului contemporan dornic de afirmare si iesire dintr-un anonimat natural si normal, dar pe care el il percepe ca pe un blestem. Daca la aceste ingrediente adaugam si criminalitatea de strada, [protejata in „limite rezonabile” (sic) de catre autoritati, adica indeajuns de evidenta incat sa inlocuiasca abuzurile vechilor armate care amenintau sclavul clasic], daca mai adaugam si discreta hartuire venita din partea functionarilor publici, daca mai adaugam si stirile negative despre razboaie pe care politicienii se angajeaza sa le inventeze in diferite colturi ale lumii si iluziile happy-endingului, avem iata tabloul general al convingerii semisclavului contemporan sa faca „de buna voie si nesilit de nimeni” ceea ce noii stapani doresc de la el.

Sexualitatea e cel mai puternic instinct, in ceea ce priveste expansiunea unei pulsiuni instinctuale in spatiul psihic. Asocierea cu sexualitatea si succesul in abordarea sexului opus este un factor important pentru construirea falsei imagini. Asociatia fortata intre sexualitate si fumat produce contracararea ideii comune dupa care fumatul produce probleme de sanatate cu ajutorul ideii sexualitatii ca implinire si promovare a vietii. O astfel de reclama este menita sa creeze falsa impresie a fumatului ca promovator al vietii.



In reclama de mai jos se poate vedea combaterea imaginii de tocilar si cea de oameni lipsiti de spirit a informaticienilor. Stresul muncii din domeniul IT i-a facut pe multi sa renunte la domeniu si astfel sistemul s-a gandit la o astfel de metoda de a-i atrage pe altii fara sa fie nevoit sa le creasca mai mult salariile celor deja ramasi.



Mai jos putem vedea imaginea unui superstar asociata cu imaginea unui produs. Inducerea ideii ca a consuma produsul implica consumul starului, este cheia functionarii acesteia.



In reclama de mai jos masina Lamborghini este prezentata ca un avion de vanatoare al armatei iar agresivitatea este afisata ostentativ si nonsalant inclusiv ca text.



Omul de rand devine foarte usor victima falsei tehnologii ca urmare a campaniilor publicitare care actioneaza ca o momeala asupra lui. Umilit la job si presat de taskuri stresante, el isi canalizeaza frustrarea recurgand la regresia sociala catre o mentalitate primitiva a agresivitatii si violentei. Fara sa isi dea seama, el intra astfel intr-un cerc vicios teribil. Sumele enorme pe care le plateste pentru falsa tehnologie se platesc cu joburi mai stresante care pot acoperi acele costuri.

In reclama de mai jos "targetul" primeste falsa impresie ca achizitionarea respectivei masini il face un fel de membru de high-class, cu succes la sexul opus si servitori care o si parcheaza. In realitate achizitionarea unei astfel de masini fie te va indatora la banca fie te va face sa iti mai iei un job pentru acoperirea costurilor. In loc de o viata de aristocrat, pe care omul simplu si-o doreste si iesirea din starea de lower class, el ajunge si mai inrobit.



Urmatoarea reclama este la deodorant. Target : barbati agresivi, incapabili de a socializa cu o femeie. Reclama ii prezinta ca pe niste barbati fatali. Subiectul cumpara produsul din dorinta de a fi barbati fatali.



Aceeasi tema, aceeasi tinta, aceleasi minciuni, doar forma de prezentare e schimbata:



Evident exemplele pot continua la nesfarsit. Nu exista reclama care sa nu se inscrie in acest tipar inuman pentru ca toate se regasesc si se adapa din acel schimb dubios despre care vorbeam anterior. Daca e vorba doar de o reclama sau doar de un produs, care iti violenteaza atentia si relaxarea psihica doar o data, asta nu ar fi mare lucru. Insa daca ceas de ceas, zi de zi, luna de luna si ani si ani la randul, atentia ta este mereu hartuita de astfel de mesaje, atunci nu este de mirare ca omul civilizat contemporan devine circumspect, irascibil, neincrezator, cinic si ironic. Dupa ani si ani de astfel de tratament cu picatura chinezeasca a supraexcitatiilor de tot felul, sistemul psihodinamic se deregleaza. Omul nu mai stie sa se relaxeze si sa se bucure de lucrurile simple ale vietii de care se bucurau stramosii sai. E nemultumit de familie, de locuinta, de colegi, de prieteni de toate si de tot. Intr-o eterna alarma, suspicios pe tot si pe toate, omul contemporan manipulat prin publicitate isi pierde treptat si sigur inima, devenind un robot care executa si nu mai traieste. Obezitatea, datorata consumului excesiv de hrana, este una dintre aceste consecinte. Coroborata cu frustrarile si lipsurile alimentare ale predecesorilor pe linie genealogica, ea este conditionata tocmai de aceste picaturi chinezesti a mesajelor de consum pe care insul le aude si in creierii muntilor. Puse in relatie cu angoasele trecutului mostenite transgenerational, aceste frustrari ajung in final sa creeze spectrul incredibil ale tulburarilor psihice care au explodat in ultimele secole.

Intr-un stat umanist si cu adevarat civilizat, care isi trateaza cetatenii cu respect ca pe niste colegi si nu ca pe niste obiecte sau ca pe niste sclavi carora li se spune in mod ipocrit „domni”, minciunile si manipularile comerciale nu ar trebui permise. In interiorul unui astfel de stat ar trebui sa existe institutii care sa controleze drastic adevarul si realitatea produsului scos pentru comercializare, sa nu permita escrocarea cumparatorului ci sa ii spuna onest ce poate face un astfel de produs, care sunt avantajele sau riscurile folosirii sale. Publicitatea agresiva si mincinoasa ar trebui controlata sau chiar pur si simplu interzisa de catre o astfel de institutie.

Dar asta este realitatea sistemului social actual insusi. Escrocarea si manipularea prin publicitate este un episod din serialul complet al minciunilor gogonate ale sistemului social „civilizat” el insusi. In acelasi fel politicianul minte, in acelasi fel politistul minte, in acelasi fel functionarul de la birou minte si inclusiv academicianul este menit fie sa contrazica fie sa contracareze ideile care arata antiumanismul si perversitatea statului contemporan.

Sistemul a ales profitul in locul umanismului. In loc sa creeze psihoterapeuti pentru temperarea angoaselor copiilor si educarea lor demna, el a creat jocuri video cu razboaie si violenta care sa ii faca sa se angajeze in armata, mai tarziu cand vor fi adulti. Pe langa apararea de presupuse si inventate amenintari acestea au rolul de a ameninta constant sclavul pentru a-l face sa nu se revolte si astfel sistemul semisclavagist sa prospere. Sistemul a impanzit lumea cu reclame si idei indobitocitoare care atrag atentia sclavului, il iluzioneaza si ii fura astfel sistematic munca.

Traim intr-o lume in care oamenii se inseala, se mutileaza si se dezumanizeaza unii pe altii cu ajutorul institutiilor statului. Umanitatea nu se mai comporta ca o specie unitara ci ca doua specii de vanator si vanat. Asa ceva seamana mai putin a civilizatie si mai mult a salbaticie parfumata.

În acest sub-subcapitol am văzut care sunt instituţiile adiacente procesului dezinformaţional şi modul în care ele colaborează pentru a ţine populaţia în peşteră. În continuare voi dezvolta analiza acestui fenomen social. În următoarea secţiune voi diferenţia actul dezinformaţional de minciună, mentalitate şi eroare ideologică.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile agresive si injurioase vor fi sterse